BNR a estimat impactul AI în economie. 4% dintre joburi ar putea fi înlocuite complet

BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ

Banca Națională a României a evaluat impactul extinderii inteligenței artificiale asupra economiei, arătând că adoptarea pe scară largă a acestei tehnologii ar putea genera, în următorii zece ani, un avans economic anual estimat la 14–16 miliarde de euro. Potrivit bancherilor centrali, beneficiile nu sunt rezultatul „magiei” tehnologice, ci provin din automatizarea sarcinilor repetitive, economisirea timpului și redirecționarea forței de muncă spre activități cu valoare adăugată mai ridicată.

În Raportul asupra stabilității financiare, BNR subliniază că inteligența artificială a evoluat într-un ritm fără precedent în ultimul deceniu, depășind viteza de dezvoltare a unor tehnologii fundamentale precum internetul, computerele sau electricitatea.

Cât poate câștiga economia României din integrarea AI

Conform raportului, puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială s-a dublat, în medie, la fiecare 5–6 luni, în intervalul 2010–2025. În mai puțin de trei ani, această tehnologie a fost adoptată de peste 1,2 miliarde de utilizatori la nivel global.

Această accelerare începe să se reflecte și în economie. BNR arată că, după introducerea soluțiilor de inteligență artificială în companii, productivitatea muncii crește, în medie, cu aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an.

Pentru România, potențialul este considerat important. Integrarea la scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea aduce, în următorul deceniu, un plus de creștere economică estimat la 14–16 miliarde de euro anual.

Autorii raportului subliniază că aceste câștiguri nu vin din „magia” tehnologiei, ci din automatizarea activităților repetitive, din timpul economisit și din mutarea angajaților către domenii cu productivitate și valoare adăugată mai mare.

Impactul asupra pieței muncii: puține joburi dispar complet

Din perspectiva pieței muncii, BNR apreciază că riscurile sunt limitate. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor colabora direct cu inteligența artificială și vor beneficia de sporuri de productivitate, în timp ce circa 42% vor rămâne, în mare parte, neafectate.

Doar 4% dintre joburi sunt considerate expuse riscului de a fi înlocuite complet. În realitate, miza principală nu este eliminarea masivă a locurilor de muncă, ci modificarea conținutului și a modului de desfășurare a activităților profesionale.

Slăbiciunile structurale ale României în inovare

Banca Națională atrage atenția că problema României nu este lipsa de potențial, ci fragilitatea ecosistemului de inovare. România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB în 2024, un nivel mai mic decât în anul anterior.

Din această sumă, doar 0,3% din PIB provine din sectorul privat, ceea ce indică investiții extrem de reduse din partea companiilor în cercetare și dezvoltare. Această situație limitează capacitatea economiei de a transforma inteligența artificială într-un avantaj competitiv real.

Slăbiciunea se reflectă și în structura mediului de afaceri: doar 8,8% dintre firmele din România sunt considerate inovatoare, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană.

Investiții modeste și adopție redusă în companii

România se numără printre puținele state membre ale UE care nu au companii de tip unicorn în sectorul digital. Cu toate acestea, startup-urile românești din domeniul inteligenței artificiale au atras, în 2025, investiții de aproximativ 53,8 milioane de dolari, un nivel peste cel al unor economii comparabile din regiune. Totuși, acest volum de capital rămâne insuficient pentru dezvoltarea unui ecosistem de amploare.

Adoptarea efectivă a inteligenței artificiale în companii este, deocamdată, limitată. Doar 3,07% dintre firmele cu peste 10 angajați utilizează soluții de AI, comparativ cu o medie europeană de 13,5%.

Cele mai frecvente aplicații sunt în marketing și vânzări, urmate de producție. În domenii-cheie precum contabilitatea, logistica sau cercetarea-dezvoltarea, utilizarea inteligenței artificiale rămâne sub 1%. În prezent, tehnologia este percepută mai degrabă ca un instrument punctual de eficiență, nu ca o infrastructură centrală a activității economice.

Indicele de difuzie a inteligenței artificiale confirmă această poziționare prudentă: România are un scor de 15,3%, mult sub liderii europeni, precum Irlanda și Franța, și la distanță considerabilă de statele aflate în top la nivel global, precum Emiratele Arabe Unite sau Singapore.

BNR identifică un deficit major de competențe digitale

Raportul BNR evidențiază mai multe obstacole în calea adopției tehnologice: costurile ridicate, complexitatea implementării, accesul limitat la finanțare și lipsa competențelor digitale. Doar 27,7% dintre români dețin competențe digitale de bază, cea mai redusă pondere din Uniunea Europeană, iar deficitul de personal calificat a devenit o problemă structurală majoră pentru companii.

Există însă și un contrast notabil. România se află printre statele europene cu cele mai multe tranziții profesionale către ocupații din domeniul inteligenței artificiale. Peste 72% dintre persoanele care au făcut această trecere între 2019 și 2024 provin din domenii non-AI, ceea ce indică o capacitate ridicată de reconversie a forței de muncă, chiar dacă educația digitală rămâne deficitară.

În prezent, inteligența artificială este utilizată mai ales pentru sarcini punctuale, precum traduceri, generarea de idei, analiza datelor, personalizarea conținutului sau redactarea de texte, iar într-o măsură mai redusă pentru programare. La nivelul firmelor, cele mai răspândite tehnologii digitale sunt platformele online și internetul lucrurilor, în timp ce realitatea virtuală și dronele sunt folosite marginal, de doar 3% dintre companii.