International
Avioane NATO ridicate de la sol după pătrunderea unei drone neidentificate în spațiul aerian al Letoniei
Avioane NATO. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Avioane NATO au fost mobilizate după ce o dronă neidentificată a intrat în spațiul aerian al Letoniei pe 17 mai. Incidentul are loc pe fondul unei crize politice declanșate de episoade similare, relatează uawire.org.
O dronă neidentificată a intrat în Letonia și a părăsit spațiul aerian al țării în dimineața zilei de 17 mai
Avioane de vânătoare NATO au fost ridicate de la sol în Letonia după ce o dronă neidentificată a pătruns în spațiul aerian al țării duminică dimineață, 17 mai, potrivit Forțelor Armate Naționale.
„Astăzi, pe 17 mai, în jurul orei 6:00, Forțele Armate Naționale au informat publicul despre o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian al Letoniei în municipiile Alūksne, Balvi, Krāslava, Ludza și Rēzekne. Forțele Armate Naționale au activat imediat unitățile mobile de apărare antiaeriană desfășurate în regiune, care s-au deplasat în zona indicată și au ocupat poziții. De asemenea, au fost activate avioanele de luptă care participă la misiunea NATO de poliție aeriană în statele baltice. Forțele Armate Naționale confirmă că o aeronavă fără pilot a intrat și ulterior a părăsit spațiul aerian al Letoniei. În jurul orei 8:00, Forțele Armate Naționale au anunțat că amenințarea la adresa spațiului aerian al Letoniei în municipiile Alūksne, Balvi, Krāslava, Ludza și Rēzekne a încetat”, au transmis reprezentanții armatei într-un mesaj publicat pe rețeaua X.
Dronă / sursa foto: captură video
Autoritățile militare au precizat că astfel de incidente pot continua să apară pe durata conflictului din Ucraina, fără a indica proveniența dronei implicate în acest caz.
Incidentul a survenit pe fondul tensiunilor generate de episoade similare și al instabilității politice interne
Securitatea rămâne sensibilă în Letonia, după ce, cu câteva zile înainte, două drone au intrat în spațiul aerian al țării, una dintre ele prăbușindu-se într-un depozit de petrol din orașul Rēzekne.
Potrivit adjunctului ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, dronele ucrainene ar fi ajuns pe teritoriul leton ca urmare a acțiunilor de război electronic ale Rusiei, care ar fi deviat aparatele de la țintele lor din Rusia.
Dronă neidentificată în spațiul aerial al Letoniei. Demisii și schimbări politice după criza provocată de incidentele aeriene
Criza de securitate a fost urmată de tensiuni politice la nivel înalt. Pe 10 mai, ministrul apărării Andris Sprūds a anunțat că demisionează, spunând că face acest pas „pentru a proteja armata letonă de a fi atrasă într-o campanie politică”.
Ulterior, pe 14 mai, premierul Evika Siliņa și-a anunțat retragerea din funcție, pe fondul presiunilor politice crescânde. „Demisionez, dar nu renunț și nu plec. Eu și «New Unity» vom continua să ne respectăm promisiunile față de poporul leton, față de toți cei alături de care am apărat valorile europene”, a declarat aceasta în fața jurnaliștilor. Ea a acuzat adversarii politici că pun „invidia politică și interesele partizane înguste” înaintea responsabilității publice.
Cu o zi înainte, pe 13 mai, două dintre cele trei partide din coaliția de guvernare – Uniunea Verzilor și Fermierilor și formațiunea social-democrată „Progressives” – au transmis că Executivul nu mai funcționează eficient. În aceeași perioadă, parlamentul leton urma să dezbată o moțiune de neîncredere împotriva Guvernului.
Președintele Letoniei a desemnat un nou candidat pentru formarea Guvernului
În încercarea de a depăși blocajul politic, pe 16 mai, președintele Edgars Rinkēvičs l-a desemnat pe Andris Kulbergs, parlamentar din opoziție, pentru a forma un nou cabinet.
Șeful statului a spus că decizia urmărește să aducă „dinamism” în guvernare și a exprimat așteptarea ca negocierile pentru o nouă coaliție să avanseze până pe 25 mai. El a declarat că noul Executiv ar trebui să fie constituit înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 3 octombrie 2026.
La rândul său, Kulbergs a declarat că nu intenționează să formeze doar un Guvern tehnic, ci o „coaliție de acțiune” cât mai largă. El a spus că, pe fondul provocărilor politice, de securitate și economice, Letonia are nevoie de un Executiv „capabil”, care să acționeze rapid în lunile rămase până la scrutin.
