Barclays a realizat un "skyscraper index", un index al zgârie-norilor, care pleacă de la principiul că zgârie-norii aflaţi în construcţie sunt un indiciu că o criză economică se apropie.
Evident că nu e vorba de o relaţie directă cauză-efect, scrie "L’Expansion", secţiunea economică a publicaţiei "L’Express". Ceea ce încearcă să demonstreze Barclays este că între cele două elemente există "o corelaţie nesănătoasă".
Construirea de zgârie-nori pare într-adevăr să fie un simptom al bulei imobiliare. Începerea prea multor proiecte faraonice "reflectă o proastă răspândire a capitalului şi iminenţa unei corecţii economice", consideră experţii băncii.

Pentru a-şi demonstra teza, autorii studiului apelează la mai multe exemple, începând cu 1873, care îndeamnă la reflecţie. Bunăoară, cazul turnului Chrysler şi al Empire State Building, începute în perioada fastă a anilor nebuni, dar terminate în 1930 şi 1931, în plină criză americană.
La fel şi în cazul "turnurilor gemene" ale World Trade Center, construite la începutul anilor 1970 şi care au precedat şocul petrolier din 1973. Şi turnul Petronas din Malayesia confirmă această teorie catastrofică. Imobilul, care trebuia să arate vitalitatea capitalei Kuala Lumpur, a fost inaugurat cu câteva luni înainte de marea criză financiară asiatică din 1997.
Cea mai înaltă construcţie din lume, turnul "Burj Khalifa" din Dubai (873 de metri) încheie demonstraţia. Terminat în 2010, acesta a devenit simbolul crizei imobiliare şi financiare care a lovit regiunea în acelaşi timp.

Plecând de la această "corelaţie nesănătoasă", Barclays scanează mapamondul în căutarea activităţilor intense de construire a zgârie-norilor. Atenţia băncii britanice a fost atrasă mai ales de cei doi uriaşi asiatici, China şi India.
În următorii cinci ani, India a planificat să termine construcţia a 14 noi zgârie-nori, printre care Tower of India, de la Bombay, care, cu cei 700 de metri ai săi, va deveni a doua clădire ca înălţime din lume.

În China, înălţarea de zgârie-nori este încă şi mai febrilă. În viitorii şase ani, Beijingul va termina 124 de clădiri uriaşe, adică 53% din zgârie-norii aflaţi în construcţie în lume. Dar nu numai cantitatea este impresionantă. Din cele 124 de clădiri, cinci vor avea peste 500 de metri. Aceste proiecte imobiliare spectaculoase se dezvoltă în ciuda faptului că piaţa imobiliară este supraîncălzită.

La sfârşitul lui decembrie, guvernul chinez a anunţat continuarea politicii sale de regularizare a preţurilor. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi suficientă pentru a încetini ambalarea motorului imobiliar.
Sau "Indexul zgârie-norilor" va avea din nou dreptate şi un nou val al crizei economice, de data asta un tsunami, va porni din Asia?