Potrivit surselor Evenimetul Zilei, poziția lui Ludovic Orban în PNL nu este dintre cele mai solide, chiar dacă partidul dă impresia că este strâns unit în jurul lui. Există voci care îl învinovățesc pentru pierderea alegerilor parlamentare și, de regulă, se știe, după înfrângerea în alegeri, președinții partidelor se retrag sau sunt înlăturați.

Ori, exact acest lucru nu și-l dorește Ludovic Orban. După ce a pierdut guvernul, fiind nevoit să demisioneze din funcția de premier, el are nevoie de o „poziție tare” pentru a-și păstra influența și controlul asupra guvernului și, implicit a partidului.

În condițiile în care Florin Cîțu va fi viitorul premier, el va deveni aproape automat un rival pentru Ludovic Orban la conducerea PNL. Având guvernul în spate și toate avantajele pe care i le conferă această această poziție, bani și funcții de împărțit, lui Cîțu nu i-ar fi deloc dificil să-și formeze propria echipă de susținători și să-l conteste pe

Ludovic Orban, Florin Citu, PNL

Funcția de președinte al Camerei Deputaților este de natură să confere mai multă autoritate președintelui de partid care o deține. Drept urmare, Ludovic Orban are nevoie de această funcție ca să se mențină în prim-plan și ca să mențină controlul asupra parlamentarilor și a guvernului.

„Aveți exemplul lui Liviu Dragnea, cel mai la îndemână. Dragnea și-a pus fidelii în funcțiile de conducere ale Camerei și ale comisiilor parlamentare, iar prin intermediul acestora a controlat procesul legislativ. Evident, Ludovic Orban nu are probleme cu legea și nu se teme că va ajunge la pușcărie. Dar, președinția Camerei Deputaților rămâne o poziție de influență și, implicit, de putere. Din această funcție cu pârghiile pe care i le conferă, Ludovic Orban își va putea menține poziția de lider în partid”, ne-au relatat surse politice.

Dan Barna își joacă viitorul politic

Dan Barna, USR PLUS

Într-o situație asemănătoare este și Dan Barna, liderul USR, care-și dorește aceeași funcție pentru a se menține în fruntea partidului. Din ce în ce mai contestat, în ultima perioadă, Barna le-ar putea închide gura adversarilor interni dacă s-ar prezenta în fața lor din postura de președinte al Camerei Deputaților.

În prezent, Dan Barna este un deputat oarecare, iar o funcție de vicepremier într-un guvern condus de Florin Cîțu nu-l aranjează foarte mult. Cu atât mai mult cu cât, ca președintele celui de-al treilea partid ca importanță, ar fi subordonat, cel puțin teoretic, unui prim-ministru liberal.

În plus, acceptând să fie doar vicepremier, Dan Barna se expune criticilor din spațiul public, iar acest lucru va duce la șubrezirea poziției sale interne. Ca președinte de partid, ar fi făcut responsabil pentru orice eșec al guvernării, pentru orice conflict care ar apărea în coaliție, iar acest lucru i-ar afecta și mai mult imaginea politică și l-ar face și mai vulnerabil în fața colegilor care îi contest poziția.

Pe lângă toate acestea, nu trebuie scăpate din vedere nici ceea ce urmează să se petreacă în interiorul Alianței USR – PLUS. Foarte curând, în câteva săptămâni, Dan Barna se va confrunta cu Dacian Cioloș pentru conducerea partidului reunit – USRPLUS. N-ar fi exclus ca el să piardă aceste alegeri interne în condițiile în care a pierdut, într-o bună măsură, susținerea colegilor săi din USR. Poziția de președinte al Camerei, l-ar ajuta să se mențină, totuși, în conducerea viitorului partid și să joace un rol important pe viitor.

Iohannis, așteptat să deblocheze situația

În concluzie, atât Ludovic Orban cât și Dan Barna au nevoie de funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a nu ieși din jocul politic, atât intern, în propriile partide, cât și într-o eventuală coaliție. Așa se explică de ce amândoi trag cu dinții de această poziție și refuză să accepte orice compromis, invocând tot felul de motive.

Acesta este și motivul pentru care negocierile s-au blocat, dat fiind că nici Ludovic Orban și nici Dan Barna nu-și permit să meargă acasă, la partid cu mâna goală. Rămâne să vedem care va fi mișcarea președintelui Klaus Iohannis, la care sunt, după câte se pare, pârghiile care ar putea duce la deblocarea situației.

La finalul consultărilor de luni, 14 decembrie, președintele Klaus Iohannis a declarat că sunt îndeplinite condițiile pentru convocarea noului parlament și a anunțat că îl va convoca pentru 21 decembrie. Prin această declarație, Iohannis le-a mai dat timp celor două formațiuni, PNL și USR PLUS să se înțeleagă și să ajungă la un compromis. 

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE