Spitalul „Sfânta Maria” din Iași 3. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Noi detalii ies la iveală în cazul tragic al copiilor decedați la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, în urma infecției cu bacteria Serratia marcescens. Agentul patogen ar fi fost identificat chiar în scurgerea unei chiuvete din secția ATI, utilizată de cadrele medicale pentru igienizarea mâinilor, ceea ce ridică semne grave de întrebare privind procedurile de dezinfectare din unitatea medicală, susțin surse citate de Digi24.
Bacteria ar fi putut infecta copiii chiar de la chiuveta secției ATI
Rezultatul pozitiv obținut marți marchează un moment crucial în ancheta epidemiologică de la Spitalul „Sfânta Maria”. După aproape două săptămâni de analize care nu au indicat nicio sursă clară, descoperirea bacteriei Serratia marcescens în scurgerea chiuvetei de la ATI ridică suspiciuni grave privind respectarea normelor de igienă și dezinfectare. În aceste condiții, autoritățile sanitare trebuie să reevalueze întregul protocol de curățenie din secție.
Potrivit informațiilor obținute de sursa citată, bacteria ar fi putut contamina spațiul prin sistemul de apă, devenind un focar ascuns de infecție.
Ipoteza sugerează că tulpina prezentă în scurgere ar putea fi aceeași cu cea care a îmbolnăvit cei nouă copii internați la Terapie Intensivă, dintre care șapte au pierdut lupta cu viața. Faptul că primul caz a fost confirmat pe 10 septembrie, dar investigațiile decisive au venit abia acum, scoate în evidență întârzieri majore în reacția instituțiilor responsabile.
Spitalul „Sfânta Maria” din Iași 3. Sursă foto: Facebook
Ancheta DSP de la Spitalul din Iași, întârziată cu 10 zile
Situația de la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași scoate la iveală disfuncționalități grave în sistemul de sănătate publică, în special în ceea ce privește reacția instituțiilor la apariția unor focare nosocomiale.
Deși primul caz de infectare cu bacteria Serratia marcescens a fost confirmat pe 10 septembrie, autoritățile sanitare nu au intervenit la timp, iar Direcția de Sănătate Publică a ajuns la fața locului abia pe 24 septembrie. În acest interval, numărul copiilor infectați a crescut, iar șapte dintre ei au murit, în condițiile în care secția de Terapie Intensivă ar fi trebuit izolată și dezinfectată imediat.
Documentele interne arată o succesiune de notificări formale și lipsa unei reacții concrete. Spitalul a informat DSP-ul pe 15 septembrie despre existența a trei cazuri, iar pe 19 septembrie a declarat focar, însă autoritatea de control nu a dispus nicio măsură de urgență. În loc de intervenție, DSP s-a limitat la recomandări generale și a cerut unității medicale să „continue ancheta internă”, în ciuda agravării evidente a situației.
Abia pe 24 septembrie, la două săptămâni după confirmarea primului caz, inspectorii DSP au recoltat probe, dintre care una a ieșit pozitivă ulterior, confirmând prezența bacteriei în scurgerea unei chiuvete folosite de personalul medical. În prezent, la spital se află Corpul de Control al Ministerului Sănătății și Inspecția Sanitară de Stat, care verifică documentele și procedurile aplicate atât de unitatea medicală, cât și de Direcția de Sănătate Publică, pentru a stabili cine se face responsabil de întârzierea care a costat viețile a șapte copii.
Infecțiile nosocomiale, o problemă gravă în România
Tragedia de la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași readuce în prim-plan una dintre cele mai ascunse probleme ale sistemului medical românesc: infecțiile intraspitalicești. Deși oficial statisticile par încurajatoare, realitatea din spitale contrazice datele raportate.
În perioada 2020–2024, autoritățile au înregistrat 649 de decese cauzate de infecții nosocomiale și peste 165.000 de cazuri de îmbolnăviri asociate asistenței medicale. Specialiștii atrag însă atenția că aceste cifre reprezintă doar o mică parte din dimensiunea reală a fenomenului, fiindcă multe spitale evită să raporteze corect pentru a nu-și afecta imaginea sau pentru a scăpa de controale.
Paradoxal, România figurează printre statele europene cu cea mai mică rată a infecțiilor nosocomiale, de doar 1,26% în 2023, conform datelor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Media europeană este însă de 6,5%, ceea ce sugerează o subraportare masivă. Medicii din sistem confirmă că infrastructura veche, lipsa spațiilor sterile, nerespectarea protocoalelor și deficitul de personal fac ca infecțiile din spitale să fie o realitate zilnică, ascunsă în spatele unui sistem birocratic care preferă să minimalizeze problemele în loc să le rezolve.
