De ce Bacalaureatul este un examen atât de important? Cu românul la psiholog

De ce Bacalaureatul este un examen atât de important? Cu românul la psiholog

Săptămâna trecută s-au afișat rezultatele la Bacalaureat și, odată cu ele, s-au sfârșit și emoțiile elevilor și ale părinților. Indiferent de note sau de rezultate, cu siguranță acest examen oferă o radiografie a modul în care alegem să ne gestionăm emoțiile, stările, timpul liber și activitățile pe care le avem în responsabilitate

Examenul de Bacalaureat este unul al maturității pentru că pe de o parte se presupune că înainte de examen știm să ne organizăm timpul, astfel încât să ne și distrăm, dar să ne și pregătim pentru examen, iar pe de altă parte, presupune să învățăm să ne gestionăm emoțiile. Sunt elevi buni care clachează, nu pentru că nu au învățat, ci pentru că se lasă copleșiți de emoții și sunt elevi care nu sunt conștienți de importanța examenului și care își găsesc scuze și motivații care să-i împiedice să învețe. Odată ce se „întâlnesc” cu eșecul ajung să aibă depresii, să caute vinovați și devin frustrați. Examenul în sine este foarte util chiar dacă atunci când îl dai nu îl vezi așa, nu este util prin prisma evaluării informațiilor pe care elevii le acumulează în anii de școală, ci prin ceea ce presupune pregătirea pentru examen.

Lecții învățate la școala vieții

Odată ce Bacul este absolvit începe viața, adică trebuie să avem câteva lecții învățate la școala vieții cum ar fi: responsabilitatea, asumarea, organizarea, dar și prioritizarea task-urilor, capacitatea de memorare, putere de concentrare pe perioade lungi etc. Toate acestea fiindu-ne foarte utile în facultate, la locul de muncă și chiar în viața de zi cu zi. În psihoterapie avem o poveste terapeutică care are în plin plan un copil care găsește în pădure un cocon din care se zbătea un fluture, ca să iasă. Și copilul se gândește să-i dea o mână de ajutor și îl ajută să iasă. Numai că, fluturele, deși iese din cocon în viață și cu aripile intacte, nu poate să zboare.

Explicația este că un fluture nu poate ieși din coconul lui până ce nu are aripile suficient de puternice ca să rupă coconul și să iasă singur la lumină. Fluturele care nu poate zbura nu cunoaște frumusețea vieții și, pe de altă parte, un fluture care nu poate să zboare este o pradă ușoară pentru alte insecte sau păsări. Cam așa se întâmplă și cu examenul pe care îl dăm la sfârșit de clasa a XII-a. Cei care experimentează un eșec la prima sesiune a Bacului sunt nevoiți să acumuleze informațiile necesare pentru a promova în toamnă și, în final, să parcurgă etapele de la școala vieții, de care vorbeam mai devreme, și, în final ,să „rupă” propriul cocon.

Am vorbit despre ce presupune pregătirea pentru Bac, dar aș vrea să spun ce am constatat în timp. După perioadele în care depunem efort pentru a trece cu bine de un examen sau pentru a pune un proiect pe picioare, experimentăm niște stări foarte plăcute de satisfacție, împlinire și, odată cu ele, experimentăm încrederea în propria persoană și stima de sine la cote înalte. Această combinație ne ajută să conștientizăm că un succes ne motivează pentru următoarele, că suntem capabili să realizăm ceea ce ne dorim.