Un tânăr francez plecat cu bicicleta prin Europa, "vânător" de cazare gratis prin intermediul comunităţii online couchsurfing.org, povesteşte ce a găsit poposind pe la casele românilor.

Când Justin Degand, un tânăr francez de 21 de ani, a plecat în ceea ce el numeşte "experimentul său" - trei luni pe bicicletă, prin Europa, din Lille până la Istanbul - avea câteva idei despre estul Europei. Gânduri difuze, multe legate de sărăcia locului şi de sălbăticia peisajelor, cel mai probabil.

Călătoria lui a fost îmbrăcată şi într-un soi de proiect şcolar. S-a gândit să analizeze cum scade bunăstarea europenilior pe măsură ce pătrunde, tot mai adânc, spre est.

Şi, pentru că la 21 de ani, orice buget trebuie calculat cu grijă, mai ales când e vorba de o aventură atât de solicitantă, Justin a găsit loc de dormit ori cu cortul prin curţile europenilor, ori prin sistemul online couchsurfing.org – comunitate de pe internet unde utilizatorii primesc găzduire gratis în casele altor membri ai site-ului, din toată lumea.

Din cort, în casă

În România, Justin a găsit prin internet loc în casa lui Marius, un tânăr poliţist de frontieră din Constanţa, unde trăseseră pentru câteva nopţi şi doi germani plecaţi cu un Volkswagen în jurul Mării Negre. Apoi, prin orice sat a oprit în săptămâna cât a traversat ţara noastră, s-a înţeles, mai mult prin semne, cu localnicii să-l lase să-şi ridice cortul în curţile lor. S-a lovit de refuzuri categorice: oamenii au insistat, cum s-au priceput ei mai bine, că francezul trebuie să doarmă în casă, nu în grădină, cu păsările de curte.

Analizând acum, la finalul voiajului său - ce a inclus vreo 3.900 de kilometri parcurşi cu bicicleta - contactul său cu România, Justin transmite pentru "Evenimentul zilei" că a rămas "plăcut impresionat" şi că românii i-au părut săraci, frustraţi de politica naţională, dar şi mai fericiţi decât francezii.

CĂLDURA, LA ROMÂNI Impresii de călătorie: bagaje vânate de hoţi şi curţi primitoare În România se mănâncă la orice oră. Asta a observat Justin Degand cât a dormit în casa lui Marius. Şi asta a şi scris, într-o frază scurtă, pe blogul pe care l-a creat special pentru relatările despre excursia sa. A mai scris, pe lângă descoperirea despre obiceiurile culinare deloc ordonate ale românilor, că în acea zi se pregătea de plecarea spre Istanbul, ultima sa destinaţie, după săptămâna petrecută în România. Avea să renunţe la bicicletă pentru ultima parte a voiajului. A găsit din Constanţa bilete de autobuz la 30 de euro, către Istanbul, ca într-o relevantă metaforă pentru apropierea României de Orient.

Din câte spune, la români s-a lovit de un val de căldură. Atât înregistrat de termometre, cât şi prin atitudinea unor localnici pe care a avut norocul să-i întâlnească. Motiv de uimire: toaleta din fundul curţii

De cum a ieşit din Serbia, transmite francezul, a văzut că e cu totul alta atmosfera. "Intrarea din Serbia în România am făcut-o pe un baraj enorm şi prima chestie pozitivă pe care am descoperit-o, spre deosebire de ce trăisem până atunci, a fost că vameşii pot zâmbi. M-au lăsat să trec aruncând doar un ochi pe paşaport şi făcând glume cu mine, în română", spune Justin.

Îşi zicea că o să treacă prin cea mai săracă ţară europeană dintre câte a traversat. Că o să-l bulverseze.

"Mă aşteptam să mă dezorienteze experienţa şi e exact ce mi s-a întâmplat. Mă aşteptam ca stilul de viaţă românesc să fie total diferit de cel al francezilor. Dar tot am rămas uimit să văd că există atât de mulţi oameni care nu au maşină, acces la apă curentă în case, care încă mai merg la toaletă în spatele curţii", descrie Justin primele impresii despre satele româneşti. Probleme de limbă

Seară de seară, francezul a întrebat oamenii dacă îl lasă să-şi pună pună cortul în curţile lor. "Şi vreau să vă zic că niciunul dintre românii pe care i-am întâlnit nu m-au lăsat să-mi ridic cortul o singură dată. M-au chemat toţi la masa lor, mi-au dat un pat să dorm în casele lor", spune Justin. Asta l-a dat pe spate. În Franţa, Austria, Germania şi celelalte ţări prin care trecuse deja, aşa ceva ieşea din discuţie. Ceva probleme au fost totuşi legate de comunicarea cu românii. Greu a găsit, prin satele dunărene, sătean care să rupă engleză sau franceză.

"De fapt, de când am intrat în toate ţările din estul Europei a devenit foarte dificil să comunic cu oamenii", spune Justin. "Dar cei mai mulţi au vrut să mă ajute, au chemat chiar şi vreun vecin care ştia să vorbească puţin în limbi străine. La prima oprire, am ridicat cortul în curtea cuiva, dar un tânăr din vecini, cu care am reuşit să schimb două vorbe, m-a invitat să dorm la el acasă. M-am întors însă să fac un duş la prima gazdă. Şi când am ajuns, doamna de acolo îmi şi pregătise deja o masă caldă", descrie Justin primul contact cu gazdele române. Cu bagajele aproape furate

În drumul lui cu bicicleta, Justin a reuşit să-şi închege câteva opinii despre români. A văzut că au "probleme cu romii", dar şi că sunt deschişi. Zice că aici a avut parte "de cea mai bună primire" din tot voiajul său prin Europa. Un titlu poate exagerat, dar de care Justin nu pare să se îndoiască.

E clar, Justin e un tânăr optimist. Deşi, din câte zice, s-a trezit în cel puţin o situaţie care le-ar da multor turişti de gândit. "Am înţeles că în ţara voastră sunt rivalităţi între comunităţi şi în principal am văzut că aveţi ceva împotriva ţiganilor. Toţi mi-au spus să nu am încredere în ei, să-i evit şi să nu le vorbesc. A mai fost într-adevăr un moment când cineva a încercat să-mi fure bagajele, în timp ce treceam cu bicicleta prin sat. Erau copii care se prefăceau că vor să-mi întindă mâna, să mă salute. Dar n-au reuşit şi de asta nu păstrez o amintire neplăcută despre asta", spune francezul. "Voi sunteţi mai zâmbitori şi mai împliniţi decât noi"

Când a ajuns la Constanţa, francezul a văzut pentru prima oară Marea Neagră. A fost un fel de premiu pentru orele petrecute la 45 de grade, sub soare, câte afişa termometrul său pe traseul dobrogean. Spune că acolo, la Constanţa, a simţit că totul a meritat. "E o senzaţie foarte ciudată să vezi marea, am petrecut atâtea ore cu gândul doar la asta...".

La Constanţa, a luat legătura cu un "couch-surfer", Marius, şi a rămas la el trei-patru zile ca să viziteze oraşul. "Să profit de mare. La Marius a fost o atmosferă care nu prea mi-a permis să mă odihnesc. Am băut bere, am mâncat de la Mac Donalds şi am fost la plajă", descrie francezul, pe blog, în termenii unei compuneri şcolare, experienţa de pe litoralul românesc.

Acum, după ce a părăsit România pentru Istanbul, câteva concluzii legate de scurta şedere a francezului se impun. A înregistrat următoarele: oamenii fac multă politică şi sunt dezamăgiţi – "Toţi mi-au zis că politicienii de azi din România nu sunt interesaţi decât de interesele lor personale". Apoi: "Chiar dacă trăiţi mai simplu decât francezii, cred că voi, românii, sunteţi mai zâmbitori şi mai împliniţi decât noi", spune băiatul.

În ce priveşte "experimentul" legat de nivelul de trai de la vest la est, Justin sugerează că totul s-a terminat cu o certitudine. "În România nu am întâlnit decât oameni a căror generozitate şi ospitalitate nu încetează să mă uimească. Asta am observat din ce în ce mai mult pe măsură ce treceam din ţările bogate, înspre cele mai sărace".