Orice român care plăteşte contri­buţia la fondul de concedii medicale şi indemnizaţii sociale de sănătate are dreptul la mai multe tipuri de concedii, inclusiv pentru situaţii mai puţin ştiute gen prevenirea îmbolnăvirilor, recuperarea capacităţii de muncă sau pentru îngrijirea copilului bolnav.
Indemnizaţia primită poate ajunge până la sută la sută din venituri. Mai mult decât atât, în cazul urgenţelor medicale sau a unor boli contagioase, dreptul la concediu medical se acordă chiar şi fără plata asigurărilor de sănătate.
Plimbată lună de lună între medici
Cami a aflat la vârsta de 39 de ani că are cancer mamar. Lucra în acel moment şi a început să aibă nevoie de multe zile libere pentru a face radioterapie, chimioterapie sau pentru operaţia de mastectomie.
"În cele din urmă am intrat în concediu care a durat mai bine de 1 an. Lună de lună, chiar dacă urmam sau nu tratament, mergeam la Oncologie pentru a mi se prelungi concediul. La un moment dat, am mers şi la o comisie specială de la Spitalul Al. Obregia, care îmi dădea avizul pentru a putea sta acasă, ulterior fiind nevoie să ajung din nou la Oncologie", ne-a povestit tânăra.
Comisie specială, după 91 de zile de stat acasă
Cel mai cunoscut tip de concediu de care beneficiază asiguraţii este cel medical.
Indemnizaţia de concediu se suportă într-o primă fază de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă. Ulterior, ajutorul se plăteşte din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia
. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de imbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Aveţi dreptul să vă odihniţi după proceduri
Nu doar îmbolnăvirile deja apărute pot beneficia de acest sistem de protecţie, ci şi unele preventive. "Spre exemplu, cei care merg la proceduri gen fizioterapie e normal să îşi ia concediu medical după ce fac procedura, să stea liniştiţi. Au nevoie de o recomandare din partea medicului curant de familie sau de la specialist pentru a primi medical şi a primi 75% din salariu", spune purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate a Muncipiului Bucureşti, Cristina Călinou.
Reguli care uşurează birocraţia
Pentru a primi indemnizaţiile la timp trebuie respectate câteva condiţii.

  • Să se anunţe angajatorul despre concediul medical (24 de ore de la data acordării lui, iar dacă a fost acordat în zile nelucrătoare, în prima zi lucrătoare).
  • Să se depună certificatul la plătitor până pe data de 5 ale lunii ulterioare celei în care a fost acordat certificatul.
  • Nu e neapărat nevoie ca asiguratul să meargă să îşi ceară drepturile, o poate face şi printr-un reprezentat legal.

"Legea nu prevede în mod explicit ca salariatul să prezinte personal concediul medical. Dacă este vorba de persoane fizice nesalariate, care îşi primesc indemnizaţia de concediu medical de la CASMB, pot veni în numele lor persoanele împuternicite în acest sens. Împuternicirile nu trebuie legalizate la notar. Asiguratul scrie pe o foaie şi semnează că împuterniceşte persoana respectivă să o reprezinte", adaugă reprezentatul CASMB.

Verificări cu poliţia la domiciliu
La începutul anului 2010, au intrat în vigoare noile reglementări privind concediile medicale. Angajaţii aflaţi în concediu medical vor putea fi verificaţi la domiciliu, la cererea angajatorului. În cazul descoperirii unor fraude cu concedii medicale, sumele plătite sunt recuperate de la beneficiari. Recuperarea se face de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi. Banii luaţi necuvenit se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

Te-ar putea interesa și: