Acesta este şi motivul pentru care astăzi, unul dintre fronturile cercetării este preocupat de identificarea celor mai puternici anticorpi din sângele persoanelor care s-au vindecat de Covid. Următorul pas este cel de a-i recrea în laborator și a îi folosi ca terapie sub formă de anticorpi monoclonali.

Miercuri, un grup condus de Universitatea din Washington, care include și spitalul Sacco, împreună cu specialistul în boli infecțioase Massimo Galli, a publicat în revista Science descoperirea a doi anticorpi deosebit de puternici care, testaţi pe hamsteri, au eliminat Sars-Cov-2, blocând faimosul spike pe care coronavirusul îl folosește pentru a se lega de celulele umane și de receptorul Ace2.

Cel puțin trei companii din lume efectuează deja experimente asupra oamenilor, plus Universitatea din Roma Tor Vergata și fundația Toscana Life Sciences, alături de omul de știință Rino Rappuoli, care a izolat trei anticorpi deosebit de puternici. Primele tratamente ar putea ajunge în primăvară.

„Am obținut anticorpi foarte puternici, care se află în faza de dezvoltare industrială și cu care sperăm să contribuim în curând la limitarea acestei pandemii” – a scris Rappuoli, microbiolog, director științific și șef de cercetare și dezvoltare la Vaccinurile Gsk din Rosia (Siena), într-un articol scris pentru revista Magistero del Lavoro. „Se începe întotdeauna de la sângele pacienților convalescenți și, folosind tehnici de laborator foarte sofisticate, se caută printre milioanele de celule cele foarte rare, care produc anticorpii care neutralizează vârful virusului”. Apoi, acești anticorpi sunt recreați în laborator și utilizați ca medicamente.

Comparativ cu vaccinul, anticorpii monoclonali ar avea avantajul de a fi eficienți imediat, în timp ce răspunsul imun stimulat de vaccin ar dura o lună sau două și foarte probabil ar trebui repetat după prima doză. Anticorpii trebuie administrați imediat după infecție (sau ca măsură preventivă la persoanele cu risc crescut de infecție) și sunt eficienți imediat.

La nivelul producției, ar fi necesare mai puține doze, aceştia fiind indicaţi doar persoanelor bolnave sau expuse şi nu pentru întreaga populație mondială. Dezavantajul, în comparație cu vaccinul, este costul destul de ridicat (câteva mii de euro față de cei 10-20 de euro cât costă vaccinul) și eficacitatea limitată în timp: doar câteva săptămâni, față de câteva luni sau poate câțiva ani. (Rador)