Zvonul potrivit căruia Castelul Bran, un obiectiv vizitat anual de un milion de oameni, s-ar putea închide, a bulversat în ultima vreme întreaga ţară. Pentru a lămuri situația, Evenimentul zilei a demarat o anchetă. Vă prezentăm mai jos situația reală în care se găsește unul dintre cele mai importante obective turistice din România

Anul trecut, în data de 16 noiembrie, conducerea Companiei de Administrare a Domeniului Bran (CADB) a fost sesizată de către directorul Muzeului Național Bran (MNB), Nicoleta Petcu, că ploile abundente din zonă au cauzat degradări semnificative ale clădirii în care își desfășoară activitatea Secția Vama Medievală (Corp B – o parte a Domeniul Bran unde sunt depozitate obiectele de patrimoniu din castel), infiltrațiile ducând la apariția unor ciuperci extrem de primejdioase pentru zidurile celebrei cetățui cunoscută turiștilor din lumea întreagă sub titulatura „Castelul lui Dracula”.

FOTO: Ciupercile au devastat zidurile exterioare ale Secției Vama Medievală

 

Degradare avansată la Secția Vama Medievală

„Administrația Companiei a contactat o echipă de experți. Raportul expertizei biologice a evidențiat existența ciupercii Merulius Lacrymans în camera „Sufragerie” din Corpul B, destinată vizitării, dar și o altă ciupercă, Gloeophylum Abietinum”, ne-a explicat Bogdana Balmuș, PR Manger Castel Bran.

Sesizând pericolul iminent de generalizare a infestării la cele cinci corpuri de clădire ale Vămii Medievale, la Castelul Bran, dar și la celelalte trei clădiri din Parcul Regal, monumente istorice clasa A, acelaşi risc planând asupra monumentelor de arhitectură populară ale Secției Etnografice a MNB, cât și asupra construcțiilor din lemn ale comunității locale administratorul a solicitat și un raport de evaluare tehnică, constatându- se starea avansată de degradare a Secției Vama Mediavală. „Există primejdia ca aceste ciuperci să cuprindă și Castelul Bran, dar, cum noi vom preveni acest lucru, nu se pune problema închiderii muzeului, așa cum s-a vehiculat. Așadar, turiștii ne pot vizita oricând. Este inadmisibil să apară astfel de informații eronate sau, poate chiar rău intenționate!”, ne-a mărturisit Balmuș.

Ciuperca trece și prin ziduri de 1,5 m grosime!

Merulius Lacrymans este considerată una dintre cele mai periculoase ciuperci pentru orice esență lemnoasă sau zidărie și are incidența cea mai mare în clădirile vechi din România. Se poate întinde nu doar pe lemn si zidărie, ci și pe sticle, textile, hârtie sau orice alte obiecte depozitate în astfel de spații. Poate trece prin zidărie, chiar și prin ziduri de 1,5 m grosime! Ajunge, astfel, în camerele adiacente, extinzându- se și la clădirile învecinate. Este esențial să se extermine cât mai repede după apariția ei.

„Conform legii privind protejarea monumentelor istorice, în calitate de proprietar al spațiului Secției Vama Medievală, Compania a solicitat directorului MNB strămutarea tuturor pieselor de patrimoniu cultural mobil ale secției respective, pentru a se putea declanșa de urgență lucrările de eradicare a ciupercilor, ca și pe cele privind conservarea și consolidarea monumentului istoric Vama Medievală”, a continuat Balmuș.

Acest proces de renovare implică extragerea pardoselii și a grinzilor atacate, îndepărtarea tencuielilor în jurul zonei de atac, curățarea și rostuirea zidăriei unde a fost extins miceliul ciupercii, arderea cu foc deschis a zidăriei, arderea materialului lemnos extras într-un loc special etc, lucrări care nu se pot realiza în prezența obiectelor de patrimoniu. Când au mai avut loc lucrări similare la Castelul Bran, între 1990 - 1993, s-au închis, pe rând, zone importante din Castel. S-au scos mobilierul, covoarele, piesele de decor și s-au depozitat în siguranță. În spațiile infestate nu intrau decât persoanele autorizate pentru eradicarea ciupercii, care purtau combinezoane speciale, la intrarea în acele incinte fiind instalate filtre pentru dezinfectarea echipamentului de lucru. Totodată, existau soluții speciale pentru curățarea încălțămintei.

Angajații se tem să nu-și piardă locurile de muncă

Conform reglementărilor, conducerea MNB are responsabilitatea păstrării patrimoniului mobil aflat în acest moment în clădirea muzeului. Obiectele de patrimoniu vor trebui depozitate în condiții de siguranță, în timpul lucrărilor care, în acest caz, nu se știe pe ce perioadă se vor întinde.

„Concret, conform legii, CADB are în grijă zidurile, iar conducerea Secției Vama Medievală ceea ce se află între ziduri!”, a simplificat Balmuș.

La solicitarea CADB, Direcția Județeană de Cultură Brașov, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, a eliberat imediat avizul, în baza căruia s-a obținut de la Primăria Bran autorizația de construcție necesară demarării lucrărilor de eradicare a ciupercilor și restaurare a monumentului istoric. Experții care au realizat și întocmit rapoartele biologice și tehnice, împreună cu un reprezentant al CADB, s-au întâlnit, în data de 30 ianuarie 2017, pentru a stabili planul de execuție al lucrărilor.

„Chiriașii noștri încearcă să acrediteze ideea că noi dorim, cu orice preț, să-i dăm afară din ansamblul architectural Vama Medievală. Complet fals! Anul trecut, când s-a anunțat că Secția Vama Medievală se va închide, Ministerul Culturii a fost cel care nu a mai dorit să prelungească contractul de închiriere cu Compania de Administrare a Domeniului Bran”, a afirmat Balmuș.

Bogdana Balmuș a continuat: „Cei de la muzeu au declarat că relocarea obiectelor de patrimoniu muzeal ar însemna «o umilire a istoriei noastre ». Să ne fie iertat, dar noi nu cerem decât să ne facem treaba, conform obligațiilor pe care le avem, prin lege. Nici nu închidem muzee, nici nu înființăm muzee. Subliniem, este de datoria chiriașilor să se îngrijească, tot conform legii, de obiectele de patrimoniu aflate în spațiul închiriat”.

Nicoleta Petcu a mulțumit proprietarilor

Reprezentantul CADB ne-a mai povestit că, de fiecare dată când conducerea Secției Vama Medievală a avut de semnalat vreo problemă care trebuia remediată și intra în sfera de legalitate, compania a reacționat prompt. „Ultima, înainte de infestarea cu cuperci, s-a referit la sistemul de încălzire. Compania a făcut o investiție serioasă pentru reabilitarea acestuia, fapt pentru care directoarea Petcu ne-a mulțumit în scris specificând că fără aceste reparații, ar fi fost dificil să se asigure condiții optime de conservare, un microclimat corespunzător bunurilor culturale mobile pe care le administrează. Nu putem fi acuzați, deci, că suntem indiferenți sau de rea-credință în relația cu chiriașii noștri sau cu istoria patriei. Din contră, am arătat de fiecare dată respectul cuvenit unei instituții cu rang de muzeu național, unde își desfășoară activitatea personal de specialitate, muzeografi și restauratori”, a conchis Bogdana Blamuș.

În concluzie, nu s-a pus niciun moment în discuție închiderea Domeniului Bran, ci doar a unui singur corp de clădire, mai exact, Vama Medievală, tocmai pentru a preveni extinderea ciupercilor care atacă zidurile cu valoare culturală inestimabilă.

Ministerul Culturii plătește 3.000 de euro pe lună chirie

Copiii Principesei Ileana de România, adică nepoții Reginei Maria, au intrat în proprietatea Castelului și a domeniului Bran în anul 2006, dar statul român a mai avut drept de preempțiune încă trei ani. În 19 mai 2009, Dominic Habsburg și surorile sale au intrat în posesia efectivă a Castelului, a terenurilor și a celorlalte clădiri, printre care și ansamblul arhitectural în care-și desfășoară activitatea Secția Vama Medievală. Ministerul Culturii plătește lunar chirie Companiei de Administrare a Domeniului Bran, acum în valoare de 3.000 de euro. În urmă cu aproximativ doi ani, înțelegând problemele financiare cu care se confruntă Vama Medievală, administrația Companiei a scăzut chiria de la 6.000 de euro, la 3.000.

Lucrări neexecutate acum șase ani, care ar fi împiedicat degradarea

În anul 2011, după ce s-a realizat restaurarea Corpului B din cadrul ansamblului arhitectural Vama Medievală, comisia de recepție finală a lucrărilor a recomandat, printre altele, și „continuarea proiectării cu sistematizarea verticală a incintelor, proiectarea și realizarea drenului și racordarea burlanelor de pe fațada principală pentru eliminarea umidității de la încăperile de la subsol”. Din păcate, acest proces verbal nu a fost adus la cunostința conducerii CADB de către muzeu, în termen de cinci zile, conform legii, pentru a da curs recomandărilor comisiei de recepție finală. Existența acestui proces verbal s-a aflat de abia din raportul de expertiză biologică din decembrie 2016, unde era trecut ca anexă. Realizarea proiectului privind restaurarea întregului ansamblu de clădiri ale Vămii Medievale, va avea în vedere și recomandările incluse în procesul verbal menționat.

Un milion de oameni au vizitat Castelul Bran

În anul 2016, Castelul Bran a fost vizitat de un număr de 800.000 de oameni (plătitori de bilete), plus gratuitățile (o medie de 2.200 în fiecare lună), la care s-au adăugat persoanele care au participat la diverse evenimente publice și private. „Fără se exagerăm, putem spune că aproape un milion de oameni ne-au trecut pragul anul trecut, cifra de afaceri fiind de 220.300.000 de lei, adică aproximativ 50.000.000 de euro”, ne-a declarat Bogdana Balmuș, PR Manager Castel Bran.

Mutarea patrimoniului în Castelul Bran, o soluție „îndrăzneață”

În anul 2016, cei de la Muzeu au avut o discuție. „S-au întâlnit și au întors pe toate fețele subiectul relocării patrimoniului mobil. Prima variantă pe care au găsit-o a fost aceea de a muta obiectele de patrimoniu în Castelul Bran. Unde au fost de fapt, până când domeniul a intrat în posesia moștenitorilor Reginei Maria. Numai că în actuala situație, acest fapt e ca și cum locatarii unui bloc de locuințe fac o ședință de administrație și decid cum să mobilize casa aflată în imediata vecinătate a blocului. În plus, nu există o lege de restituire a patrimoniului mobil, așa că acestea, aflându-se în proprietatea statului român, nu pot fi date în administrarea unei societăți comerciale”, ne-a dezvăluit interlocutoarea noastră.

Vlad Țepeș între legendă și adevăr

Vlad Ţepeş, însărcinat de principii Transilvaniei cu rezistența antiotomană la graniță, este aliat cu Branul și Brașovul în timpul primei sale domnii (1436 – 1442) și în perioada de până la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea, la începutul anului 1459, în timpul celei de-a doua domnii (1456 – 1462), armata sa trece prin Bran și atacă Braşovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitorul Ţării Româneşti şi saşii care cereau taxe vamale tot mai mari şi îl susţineau pe oponentul său la tron. Vlad Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, provocând comunitatea săsească să se răzbune şi să-l zugrăvească în cronici ulterioare drept un tiran extrem de sângeros. De aici și până la apariția romanului scris, în anul 1897, de autorul irlandez Bram Stoker a mai fost doar un pas. Imaginea Contelui Dracula, vampirul, a făcut înconjurul lumii. Culmea este că tocmai această legendă aduce anual Castelului Bran sute de mii de turiști de pe întreg mapamondul.