Anatomia trădării (IV). Cum a încercat „cârtița” KGB Alexandru Bălan să-și asigure salvarea din arestul din România. Apelul către Renato Usatîi

Alexandru Bălan, fostul șef al Direcției Generale Contraspionaj și fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, profitând de funcția sa și de parteneriatul cu serviciile românești, Bălan a sustras și a vândut KGB-ului din Belarus documente clasificate „Strict Secret” aparținând SIE (din 2015) și SRI.

Cel mai grav act, în opinia mea, l-a reprezentat predarea unui fișier numit „mutre (1) 2013”, prin care au fost demascate identitățile și fețele unor ofițeri și colaboratori acoperiți ai SRI, punând în pericol grav securitatea acestora.

Bălan s-a întâlnit fizic cu ofițerii KGB Belarus în Budapesta, în mai 2024 și aprilie 2025, închiriind apartamente sub identități false. Pentru a evita interceptările, comunica cu agenții străini prin metoda „drafturilor” (salvau ciorne într-un cont comun de Gmail, fără a le expedia efectiv). Își proteja laptopurile în pungi „Faraday” și folosea programe militare de criptare (VeraCrypt) și ștergere definitivă a datelor (Eraser).

Plătit în cash

Imediat după întâlnirile cu KGB-ul, Bălan a mers la zeci de case de schimb valutar pentru a „spăla” banii, schimbând bancnote de 100 de euro în cupiuri de 200 și 500 de euro, pentru a rupe trasabilitatea unor posibili bani marcați.

Șeful ARR prins cu mită în cutii de pantofi vrea în libertate. Decizia, aşteptată la Curtea de Apel Cluj

Atac armat într-un liceu din Turcia. Un fost elev a rănit cel puțin 16 persoane înainte să se sinucidă

Bălan nu doar fura secrete, ci orchestra operațiuni ofensive. Într-un raport codificat „Les”, el detalia un plan de a crea un scandal mediatic internațional tip „kompromat” care să tensioneze relațiile dintre președintele României, Nicușor Dan, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

A încercat să manipuleze un jurnalist român pentru a publica materiale compromițătoare false sau denaturate despre ofițerii de legătură moldoveni de la București. Miza finală era influențarea alegerilor parlamentare din Moldova, programate pentru toamna anului 2025, și vulnerabilizarea forțelor pro-europene.

Sursa foto: Facebook/ Maia Sandu

Rețeaua de la Chișinău

Arestarea sa în România, în toamna anului 2025, nu a pus capăt operațiunilor de spionaj și influență orchestrate de Alexandru Bălan, fost șef al contraspionajului moldovean, acuzat de trădare în favoarea KGB-ului din Belarus.

Potrivit rechizitoriului DIICOT, deși aflat în Centrul de reținere și arestare preventivă din București, Bălan a continuat să fie activ, încercând disperat să-și activeze rețeaua de la Chișinău pentru a scăpa de acuzații și pentru a lansa o campanie de dezinformare.

Celelalte episoade

Anatomia trădării (I). Cum a orchestrat Alexandru Bălan, fostul șef al contraspionajului moldovean, o vastă operațiune de spionaj împotriva României în favoarea KGB-ului din Belarus

Anatomia trădării (II). Ținta România. Secrete de stat, ofițeri SRI demascați și operațiuni de dezinformare. Ce a transmis Alexandru Bălan KGB-ului din Belarus

Anatomia Trădării (III). Cum a încercat spionul Alexandru Bălan să saboteze relația dintre Nicușor Dan și Maia Sandu prin război informațional

Telefonul „clonat” și banii iliciți

Conform documentelor procurorilor, supravegherea tehnică a scos la iveală că Bălan a folosit discuțiile telefonice permise din arest cu soția sa pentru a justifica o sumă uriașă de bani, 100.000 de euro. Banii „cel mai probabil provin din surse ilicite”. De asemenea, el a făcut mențiuni despre un „telefon mobil ascuns într-o cutie de băuturi alcoolice”, stabilind un nivel ridicat de conspirativitate chiar și cu familia sa.

Mai mult, Bălan a folosit o tactică ingenioasă pentru a vorbi cu alte persoane fără a le divulga identitatea sau numărul de telefon gardienilor: își ruga fiica, Ana, să sune diverse persoane pe WhatsApp de pe telefonul ei și să apropie telefoanele. Astfel, el a cerut „ajutor financiar atât pentru el, cât și pentru membrii familiei sale”, dar a precizat clar că nu o face pe gratis, ci că se va „clarifica” cu ei ulterior.

Intervenția politică: Renato Usatîi și Lilian Carp

Aceste convorbiri telefonice au scos la iveală și încercările lui Bălan de a-și asigura protecția politică în Republica Moldova. Pe 8 decembrie 2025, el a discutat cu un bărbat neidentificat despre Lilian Carp, președintele Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică din Parlamentul Republicii Moldova, și despre vicepreședintele comisiei. Bălan i-a transmis interlocutorului un mesaj clar: „nu trebuie să lăsăm fără control toată situația asta, înțelegi?”. Tot atunci, a cerut ca situația lui să fie „ridicată la nivel politic”.

Însă cel mai sonor nume invocat de Bălan este cel al politicianului moldovean pro-rus Renato Usatîi. Pe 22 decembrie 2025, cu ocazia unei vizite a fratelui său, Vitalie, Bălan a încercat să-i transmită, ascuns într-o carte, un bilet scris olograf în limba rusă. Biletul conținea instrucțiuni clare: „Prin R. Usatîi există posibilitatea de rezolvare a problemelor mele. El are aici relații reale. Propun să-l implicăm pe cumătrul meu Ion și să-l punem în legătură. Usatîi vorbește favorabil despre mine.”

Renato Usatii / sursa foto: FB

Rechizitoriul DIICOT subliniază profilul controversat al lui Usatîi, liderul Partidului Nostru, cunoscut pentru legăturile sale cu Federația Rusă, cetățenia rusă obținută în 2018 și fuga sa la Moscova pentru a scăpa de un mandat de arestare în Moldova. Invocarea sa de către un spion indică, potrivit procurorilor, conexiunile politice pe care KGB-ul belarus le cultivă la Chișinău.

„Idioții sunt maghiarii”

Rețeaua de la Chișinău a lui Bălan nu se limita la clasa politică, ci includea și foști colegi din serviciile secrete. Anchetatorii au interceptat discuții purtate în ianuarie și februarie 2026 cu Diana Cazacu, fost ofițer SIS transferată la Serviciul Vamal și implicată anterior într-un scandal de corupție mediatizat.

Bălan îi dă instrucțiuni Dianei Cazacu să contacteze „prietenul nostru, da, cu ăla care e departe” și să transmită un mesaj menit să abată atenția de la adevăratele sale acțiuni. El îi cere să spună că „idioții și terminații îs maghiarii, de acolo mi-a venit tot răsul ăla, dar maghiarii clar la indicațiile rușilor mi-au făcut tot căcatul ăsta”.

Aceasta este, conform procurorilor, o încercare deliberată de a lansa o campanie de dezinformare. Bălan, conștient de dovezile incontestabile ale întâlnirilor sale cu ofițerii KGB de la Budapesta, documentate de autoritățile ungare, încerca să construiască o narațiune falsă în care serviciile maghiare, la comanda Rusiei, l-ar fi atras într-o capcană, pentru a-și masca trădarea.

Un spion experimentat

Acțiunile lui Alexandru Bălan din arest, documentate de DIICOT, demonstrează că acesta nu a fost doar o „cârtiță” izolată, ci parte a unui ecosistem de influență care se întinde de la Moscova și Minsk până la București, cu o escală importantă în clasa politică și serviciile de informații de la Chișinău.

Tentativele sale de a obține protecție politică de la Renato Usatîi și eforturile de a lansa campanii de dezinformare prin intermediul unor figuri precum Diana Cazacu arată un spion experimentat, care încearcă, până în ultima clipă, să își protejeze misiunea și să destabilizeze ancheta.