Anatomia Trădării (III). Cum a încercat spionul Alexandru Bălan să saboteze relația dintre Nicușor Dan și Maia Sandu prin război informațional

Alexandru Balan, fost sef din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, acuzat de tradare si transmiterea de informatii secrete catre KGB din Belarus, iese din sediul DIICOT. sursa: Agerpres

Exclusiv EVZ. Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în cazul de trădare și spionaj al lui Alexandru Bălan, fost șef al Direcției Generale Contraspionaj din cadrul SIS (Republica Moldova), dezvăluie nu doar o simplă culegere și transmitere de secrete de stat, ci o veritabilă operațiune ofensivă de război hibrid.

Relația Nicușor Dan - Maia Sandu

Ținta principală a acestor acțiuni a fost destabilizarea axei strategice București-Chișinău, prin compromiterea la cel mai înalt nivel a relațiilor dintre Președintele României, Nicușor Dan, și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Documentele extrase de anchetatori din mediile de stocare ale lui Bălan, destinate ofițerilor KGB din Belarus, arată un plan meticulos de „atac informațional”, care viza influențarea alegerilor din Republica Moldova și compromiterea parteneriatului de intelligence dintre SRI și SIS.

Iată culisele acestei operațiuni de dezinformare, așa cum reies din probele procurorilor DIICOT consmenate în rechizitoriul consultat de EVZ.

Raportul „Les”. Planul pentru un scandal diplomatic la nivel prezidențial

Cea mai spectaculoasă dovadă a intențiilor ofensive ale lui Alexandru Bălan este un document electronic identificat de specialiștii IT sub forma unui mesaj de tip draft (ciornă) redactat la data de 6 iulie 2025. Raportul, purtând numele de cod „Les”, era pregătit pentru a fi citit de ofițerii de legătură din cadrul KGB Belarus, folosind metoda accesării comune a unei adrese de email conspirate.

Conform DIICOT, mesajul „Les” punea un accent deosebit pe relaționarea directă dintre liderii celor două state: Președintele României, Nicușor Dan, și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sursele de informații cultivate de Bălan din mediul militar și de securitate ucrainean, dar și moldovean, conturaseră posibilitatea fabricării sau exploatării unui material compromițător, care ar fi urmat să fie „scurs” și difuzat strategic în mass-media internațională.

Rechizitoriu: Acest mesaj, redactat in limba rusă, prezintă o relatare amplă privind contactarea unor surse de informaţii din Ucraina, care este posibil să activeze in cadrul Serviciului de Informaţii din Ucraina( SBU), precum şi in cadrul armatei ucrainene, surse ce au prezentat o multitudine de date legate de situaţia politică şi militară din Ucraina, punând accent şi pe anumite evenimente privind relaţionarea Preşedintelui României, Nicuşor Dan cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, context in care există posibilitatea, relatată de sursele de informaţii, de a crea un material ce poate fi difuzat in mass-media internaţională, in scopul “atacării informaţionale a Maiei Sandu şia tensionării relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova.

Procurorii DIICOT subliniază că scopul direct al acestei manevre nu era o simplă bârfă politică, ci un „atac informațional” calculat, menit să lovească direct în imaginea Maiei Sandu și să genereze o tensionare deliberată a relațiilor diplomatice dintre România și Republica Moldova. Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, o fractură la nivelul conducerii de la București și Chișinău ar fi servit exclusiv intereselor Moscovei și Minskului.

Lovitura politică internă: Țintirea alegerilor din toamna lui 2025

Acțiunile lui Alexandru Bălan nu se limitau la elaborarea de rapoarte secrete pentru centrala KGB din Belarus, el încerca activ să pună planurile în aplicare pe teritoriul României, folosindu-se de presa locală.

Pentru a declanșa atacul informațional, Bălan a apelat la un jurnalist român, Cristian Bogdan Cobuz, pe care a încercat să-l folosească drept instrument de propagare a narativelor sale. Audiat în calitate de martor de către procurorii DIICOT, jurnalistul a oferit detalii cruciale despre modus operandi al fostului ofițer SIS.

Martorul a relatat că, pe parcursul anului 2025, la București, Bălan l-a abordat solicitându-i să realizeze și să publice un interviu în publicația sa online. Tema aparentă a interviului ar fi fost „dezvăluiri” despre activitățile unui ofițer din conducerea SIS. Totuși, intenția reală era evidentă: materialul de presă era conceput special pentru a lovi în președinta Maia Sandu și în partidul de guvernământ pro-european, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Timing-ul acestei operațiuni era unul critic. Atacul mediatic era orchestrat pentru a avea un impact direct asupra alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru toamna anului 2025. Aceasta demonstrează că Bălan dorea să acționeze ca un vector de influență politică hibridă, încercând să faciliteze, prin „kompromat” lansat din România, schimbarea puterii democratice de la Chișinău.

Sabotarea parteneriatului SRI - SIS

O componentă extrem de periculoasă a planului lui Bălan a vizat compromiterea canalului oficial de colaborare pe linie de securitate dintre România și Republica Moldova.

Conform rechizitoriului, Bălan i-a cerut jurnalistului român să declanșeze o investigație de presă care să vizeze un angajat anume al SIS, detașat oficial la București pe relația de parteneriat cu Serviciul Român de Informații (SRI). Pentru a-l convinge pe jurnalist, Bălan i-a livrat un „pont” ambalat ca o afacere de corupție: el i-a transmis suspiciunea că acest ofițer de legătură moldovean, deși avea un salariu oficial mic, ar fi achiziționat în mod ocult un apartament cu 3 camere într-o zonă exclusivistă din București, zona Băneasa.

Bălan a avansat teoria că achiziția imobiliară ar fi fost făcută în mod fictiv, ofițerul acționând de fapt ca un paravan („săgeată”) pentru a masca adevăratul proprietar, pe Sergiu Druță, un alt oficial de rang înalt din cadrul SIS Moldova.

Dincolo de natura reală sau inventată a acestei tranzacții imobiliare, procurorii DIICOT subliniază semnificația acestui gest. Cerința lui Bălan demonstrează interesul său activ și ostil de a monitoriza, expune și discredita ofițerii de legătură moldoveni care operau în parteneriat oficial cu SRI la București.

Un război hibrid clasic

Datele din rechizitoriul DIICOT reliefează că Alexandru Bălan a depășit cu mult statutul de simplu informator. Raportul „Les”, încercarea de manipulare a jurnalistului român în preajma alegerilor din Moldova și eforturile de a demasca ofițerii de legătură SRI-SIS sunt acțiuni specifice războiului hibrid.

Operând de la București, Bălan a încercat să transforme teritoriul României într-o rampă de lansare pentru atacuri mediatice menite să o izoleze pe Maia Sandu, să o vulnerabilizeze politic în fața electoratului și să creeze o prăpastie diplomatică între ea și președintele României, Nicușor Dan. Eșuarea acestui plan, prin intervenția autorităților judiciare și de securitate, a oprit ceea ce ar fi putut deveni o criză diplomatică majoră instrumentată din umbră de serviciile secrete din Belarus și, indirect, din Federația Rusă.