Pentru a diagnostica din vreme cancerul de piele faceţi dermatoscopie, vaccinaţi-vă împotriva celui de col uterin şi faceţi anual testele ce descoperă anomalii în funcţionarea organismului.
Studiile arată că o persoană din cinci poate face cancer. Este o boală neiertătoare, dar se dovedeşte mai blândă cu cei care o depistează de timpuriu. Specialiştii ne spun care sunt persoanele predispuse şi ce teste trebuie făcute. Sunt tot mai multe voci în domeniu care vorbesc despre "o genă latentă" pe care o avem cu toţii, şi care poate duce sau nu la apariţia cancerului. Activarea acestei gene depinde însă de o multitudine de facori, care merg de la istoricul familiei până la stilul de viaţă. "Da, există o genă latentă a cancerului." precizează medicul oncolog Elena Ciubotaru de la Centrul Medical MEDAS din Capitală, apariţia bolii fiind determinată de un dezechilibru ce apare la nivelul celulelor. "Toate celule au gene oncogene, dar şi gene care inhibă aceste gene. Pierderea acestui echilibru face ca aceste gene să devină active, celulele se multiplică necontrolat şi nu mai au acea moarte programată", explică specialistul. Factori de risc: viaţa dezorganizată şi predispoziţia genetică Principalul factor de risc este reprezentat de istoricul familial. Dacă aveţi o rudă de gradul I care a suferit de un anumit tip de cancer, aveţi un risc crescut ca afecţiunea respectivă să se manifeste şi în cazul dumneavoastră. Un alt factor este constituţia genetică. Dacă aveţi pielea şi părul deschis, de exemplu, sunteţi mai predispuşi la cancerul de piele. Urmează stilul de viaţă nesănătos: viaţa dezorganizată, cu mult stres, consum de alcool şi tutun, dar şi poluarea pot favoriza apariţia cancerului. Alimentaţia, în special cea saracă în fibre, poate duce la apariţia cancerului de colon, avertizează Elena Ciubotaru. "Apariţia cancerului pulmonar poate ţine de fumat, dar şi de noxele existente în aerul inspirat sau la locul de muncă, şi de anumite gene pe care le avem fiecare", precizeză oncologul. În condiţiile în care cancerul poate avea cauze multiple, prevenirea tuturor factorilor de risc este practic imposibilă. Există însă câteva aspecte pe care le putem controla. Pe lângă adoptarea unui stil de viaţă cât mai sănătos, este esenţial să mergeţi regulat la medic, mai ales dacă ştiţi că aveţi un risc ridicat de cancer. De exemplu, dacă aveţi aluniţe pe mare parte din suprafaţa corpului, mergeţi la dermatolog pentru o dermatoscopie. Pentru prevenirea cancerului de col uterin faceţi controale periodice şi vaccinaţi-vă, sfătuieşte Elena Ciubotaru. Screening, cel puţin o dată pe an Următorul pas este screenigul. Acesta este un termen generic utilizat pentru a desemna testele uzuale care trebuie făcute, în general, o dată pe an şi care au rolul de a descoperi orice tip de anomalii în funcţionarea organismului. Acestea includ testul Babeş-Papanicolau şi ecografie mamară (pentru femei), ecografia abdominală, radiografia pulmonară, coÂlonosÂcopia şi analizele de sânge. Nu se poate face însă sceenig pentru toate localizările de cancer. "Ar trebui elaborată o întreagă metodologie pentru fiecare localizare, pentru că şi screeningul costă şi se poate să nu ajungem la niciun rezultat. Până când screeningul se va face organizat, ar trebui ca fiecare să meargă periodic la medic (măcar o dată pe an)", subliniază oncologul. Dacă aveţi risc crescut de a dezvolta un anumit tip de cancer, testele trebuie făcute mai des. În cazul cancerului de sân, dacă bunica şi mama dumneavoastră au suferit de această afecţiune, se recomandă o ecografie mamară la şase luni-un an, urmată de o mamografie. Dacă aveţi peste 40 de ani şi aţi avut cazuri de cancer de colon în familie, este necesar să faceţi o colonoscopie cel puţin o dată la doi ani. CITIŢI ŞI:
- Totul despre cancer: Ce risc ai, cum se previne, cum se investighează, cum se tratează. Dezbatere evz.ro cu medicul oncolog Elena Ciubotaru
- Clasamentul celor mai rele şi celor mai "blânde" cancere. Vezi ce simptome au şi cum te poţi proteja
Recomandările noastre
