Robert Golob. Sursă foto: gov.si
Din cuprinsul articolului
Slovenia intră într-un moment electoral decisiv, odată cu alegerile parlamentare programate duminică, într-un climat politic tensionat și marcat de influențe externe, relatează AFP. Scrutinul se anunță unul echilibrat, cu o competiție directă între formațiunea liberală condusă de premierul Robert Golob și partidul fostului premier ultraconservator Janez Janša.
Rezultatul este considerat imprevizibil, după o campanie în care temele interne s-au împletit cu evoluțiile geopolitice, iar diferențele dintre principalele partide s-au redus semnificativ în ultimele săptămâni.
Alegeri parlamentare în Slovenia. Cursă strânsă între candidați
După ce a fost mult timp în avantaj, Partidul Democrat Sloven (SDS), condus de Janez Janša, a ajuns la egalitate în sondaje cu Mișcarea pentru Libertate (GS) a actualului premier Robert Golob. Recuperarea lui Golob este pusă pe seama unor măsuri sociale adoptate recent, dar și a contextului internațional, care a influențat discursul politic din campanie. Analistul Ali Zerdin a explicat că aceste evoluții au contribuit la reducerea diferenței dintre cele două tabere.
În același timp, conflictul din Iran a devenit un subiect care a alimentat dezbaterea politică, oferind partidelor de stânga un nou teren de critică, în timp ce apropierea lui Janša de Donald Trump l-a determinat să adopte o poziție mai rezervată în campanie.
Finalul campaniei a fost marcat și de apariția unei controverse legate de compania israeliană Black Cube, suspectată că ar fi implicată în publicarea unor înregistrări video realizate cu camera ascunsă. Materialele apărute în spațiul public sugerează posibile fapte de corupție în cadrul guvernului, ceea ce a amplificat tensiunile politice înaintea votului.
Janez Janša a confirmat că s-a întâlnit cu unul dintre reprezentanții companiei, însă a respins orice implicare în difuzarea acestor materiale.
Janez Janša. Sursă foto: Facebook
Politica externă, un punct de dispută major
În timpul mandatului lui Robert Golob, Slovenia a adoptat poziții ferme pe plan internațional, inclusiv calificarea războiului din Gaza drept „genocid”, o decizie care a atras atenția în Uniunea Europeană.
Pe fondul acestor poziții, jurnalistul Uroš Esih a susținut că Israelul ar avea interesul ca „politica externă a Sloveniei să facă o schimbare de 180 de grade”.
De partea cealaltă, Janez Janša a insistat pe priorități interne, subliniind necesitatea concentrării asupra cetățenilor sloveni. Într-o dezbatere televizată, acesta a afirmat: „Cetăţeanul sloven trebuie să fie pe primul plan, nu Palestina, nu migranţii ilegali”.
Posibilă schimbare de direcție politică în Slovenia
O eventuală victorie a lui Janez Janša ar putea marca o schimbare semnificativă în orientarea politică a Sloveniei. Analiștii anticipează o posibilă direcție iliberală, în contextul în care liderul SDS este considerat apropiat de premierul ungar Viktor Orbán. Campania sa a pus accent pe „valorile slovene”, inclusiv pe ideea familiei tradiționale, și a inclus promisiuni privind reducerea finanțării pentru anumite organizații neguvernamentale.
Experiența anterioară a lui Janša la guvernare, între 2020 și 2022, a fost marcată de tensiuni cu instituțiile europene și de critici privind relația cu presa, dar și de controverse legate de gestionarea pandemiei.
Actualul premier a mizat pe un program centrat pe incluziune socială și reforme progresiste, inclusiv legalizarea căsătoriilor și adopțiilor pentru cuplurile de același sex. Pe plan extern, Golob a criticat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a avut poziții ferme în raport cu alte teme internaționale.
În finalul campaniei, acesta a transmis un mesaj direct alegătorilor: „Pentru cei care iubesc Slovenia sub soarele libertăţii, alegerea este foarte clară”.
Ultimele date disponibile indică o diferență minimă între cele două partide principale
Un sondaj recent acordă Mișcării pentru Libertate 27,8% din intențiile de vot, în timp ce SDS este creditat cu 27,7%.
Chiar și în aceste condiții, niciuna dintre formațiuni nu pare capabilă să obțină singură majoritatea în parlamentul sloven, ceea ce face probabilă formarea unei coaliții după alegeri.
Secțiile de votare se deschid dimineața, iar primele rezultate sunt așteptate imediat după închiderea urnelor, într-un scrutin care ar putea redefini direcția politică a Sloveniei.
