Sursa foto: Arhiva EVZ Afacerea ”Puma” a fost un alt scandal de corupție de proporții, din ani 1990. La acel moment, 12 elicoptere Puma SH au fost cumpărate cu 8,5 milioane de euro, pentru care s-a plătit un comision de 3,6 milioane de euro.
Afacerea ”Puma” a zguduit din temelii statul român în 1995. S-a descoperit atunci că statul a cumpărat de la o firmă din Africa de Sud 12 elicoptere Puma. Pentru ele s-a plătit 8,5 milioane de dolari, iar comisionul ar fi fost de 3,6 milioane de dolari, adică 40 la sută din sumă. Cele care au făcut publice întreaga speță au fost autoritățile din Africa de Sud.
În momentul în care s-a aflat despre această situație, oficialii români au negat întreaga speță. Mai apoi s-a încercat intoxicarea presei cu informația potrivit căreia cei 3,6 milioane de dolari nu au părăsit niciodată România. Ba mai mult, banii ar fi fi fost depozitați într-un cont secret al Executivului.
Doar că tot autoritățile din Africa de Sud au scos adevărul la lumină. Comisionul de 3.6 milioane de dolari s-ar fi împărțit așa: 1,4 milioane de dolari au primit doi cetateni sud-africani. O altă parte din sumă, 716.000 de dolari ar fi primit firma Brasov Exports.
Cum a fost împărțit comisionul din afacerea ”Puma”
Apoi, 755.233 dolari ar fi ajuns la firma Aircraft Consultants. 98.000 de dolari ar fi ajuns la românca Ana Ghinea, 300.000 de dolari la actorul principal, Benone Ghinea. Iar 98.333 dolari Fairbaim Trust Co. și 112.972 dolari - Banque International A. Luxembourg. De altfel, atașatul României în Pretoria, Benone Ghinea, a fost și singurul care a plătit pentru această situație, alături de cei doi cetățeni sud-africani.
În timpul procesului, avocații lui Ghinea au arătat cu degetul în direcția SIE. Mai exact că acel commission ar fi ajuns în buzunarul Serviciului de Informații Externe. Cu toate acestea, Ioan Talpeș, șeful Serviciului a negat aceste acuzații. Cu toate acestea suspiciunile implicării și altor persoane din aparatul de stat nu au dispărut în totalitate.
Legăturile pe care le aveau firmele din dosar nu au fost pe deplin cercetate. Unele dintre aceste firme aveau conturi off-shore care au fost greu de urmărit. Și nici prejudiciul nu a putut fi recuperate în totalitate.
Recomandările noastre
