Acuzațiile Rusiei legate de presupusul atac asupra reședinței lui Putin, respinse de Kiev: Lavrov ar fi aprins scânteia

Vladimir Putin. Sursă foto: en.kremlin.ru

Presupusul atac asupra reședinței lui Vladimir Putin este o operațiune de dezinformare orchestrată de Moscova, spune Serviciul de Informații Externe al Ucrainei. Potrivit FISU, acțiunea ar fi început luni, la ora locală 17:00, și ar avea ca scop sabotarea înțelegerilor recente dintre președinții Ucrainei și SUA, Volodimir Zelenski și Donald Trump, discutate la întâlnirea din Florida.

Ucraina respinge acuzațiile lansate de Rusia

Rusia susține că Ucraina ar fi încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod folosind 91 de drone. Autoritățile de la Kremlin au prezentat incidentul ca pe o amenințare serioasă la adresa siguranței liderului rus, însă detaliile despre modul în care ar fi fost detectat și interceptat presupusul nu au fost prezentate pe larg.

Specialiștii în informații și dezinformare, inclusiv FISU, au calificat incidentul drept „fake-ul cu drona”. Aceștia susțin că acuzația nu are baze veridice și că este mai degrabă o „reacție nervoasă a Kremlinului” la progresele diplomatice recente dintre Ucraina și Statele Unite.

Serviciile ucrainene avertizează că Moscova va folosi această operațiune în mai multe scopuri. În primul rând, pentru a justifica o poziție de negociere mai dură, sugerând că Ucraina este o amenințare directă. În al doilea rând, pentru a crea pretextul unor eventuale atacuri militare asupra Ucrainei în perioada sărbătorilor de Anul Nou.

De unde ar fi pornit totul

Potrivit FISU, operațiunea ar fi fost lansată printr-o declarație a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Mesajul a fost rapid preluat de agenții și instituții media pro-Kremlin, precum TASS și RT. În decurs de două ore, declarațiile au fost amplificate de mai mulți oficiali ruși de rang înalt.

Rapiditatea și sincronizarea reacțiilor indică, în opinia FISU, o acțiune coordonată la ordin direct și în baza instrucțiunilor aprobate de administrația prezidențială rusă.

Lipsa dovezilor

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că nu există elemente concrete care să confirme atacul. Locuitorii regiunii Novgorod nu au raportat incidente cu drone în ziua respectivă. De asemenea, Kremlinul nu a prezentat fragmente de drone, imagini sau înregistrări video care să susțină acuzațiile.

FISU atrage atenția și asupra inconsecvențelor din rapoartele Ministerului rus al Apărării, care a modificat de două ori numărul dronelor presupus detectate, de la 18 la 23.

Ucraina, despre strategia Rusiei

Autoritățile de la Kiev amintesc că Moscova a mai folosit astfel de acuzații în trecut. În mai 2023 a fost raportat un presupus atac cu drone asupra Kremlinului. În mai 2025, Rusia a afirmat că elicopterul lui Putin ar fi fost vizat în regiunea Kursk, un incident despre care surse guvernamentale ruse au recunoscut ulterior că nu a fost real.

După anunțul privind presupusul atac, Serghei Lavrov a vorbit despre „represalii” și a declarat că țintele au fost deja stabilite. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, calificând declarația drept „încă o minciună a Federaţiei Ruse”.

În paralel cu acuzațiile privind presupusul atac cu drone, propaganda de la Moscova a intensificat tonul. La postul Rossia 1, expertul militar Igor Korotcenko a afirmat că „atacul Kievului înseamnă că Ucraina a declarat oficial război Federaţiei Ruse”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, și-a exprimat dezamăgirea față de reacțiile unor state care au dat crezare acuzațiilor ruse.

„Am fost dezamăgiţi şi îngrijoraţi să vedem declaraţiile Emiratelor Arabe Unite, Indiei şi Pakistanului, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la un atac care nu a avut loc niciodată”, a scris acesta.

Sibiga a subliniat lipsa totală a probelor și a avertizat asupra tacticilor Moscovei.

„Rusia are o lungă istorie de afirmaţii false, aceasta fiind tactica sa caracteristică”, a declarat șeful diplomației ucrainene.