Pe 23 iulie 1983, zborul 143 al Air Canada a fost implicat într-un accident aerian incredibil. În mod miraculos, nu s-a soldat cu nicio victimă. Un Boeing 767, aflat la peste 12.000 de metri altitudine, a rămas complet fără combustibil. Problema a apărut din cauza unei erori de conversie a unităților de măsură. Deși un astfel de incident ar fi putut duce la o catastrofă, echipajul a reușit să transforme o situație imposibilă într-o poveste de supraviețuire spectaculoasă.

Căpitanul Robert Pearson și copilotul Maurice Quintal au demonstrat un calm remarcabil. Împreună au reușit să aducă avionul la sol pe o fostă bază militară din Gimli, Canada. Însă ceea ce echipajul nu știa era că pista fusese transformată într-o zonă de curse auto și că în momentul aterizării, aceasta era plină de oameni. Povestea accidentului aerian a intrat în istorie nu doar pentru eroarea umană care l-a provocat, ci și pentru măiestria incredibilă a piloților.

Accident aviatic cauzat de o simplă eroare de conversie

Cauza principală a accidentului aviatic din Canada a fost o greșeală în convertirea combustibilului necesar pentru zbor. În 1983, Air Canada tocmai începuse tranziția de la sistemul imperial de măsurare la sistemul metric. Acest Boeing 767 fusese unul dintre primele avioane ale companiei care utiliza noul sistem. Din nefericire, în timpul alimentării aeronavei în Montreal, tehnicienii au calculat greșit cantitatea necesară de combustibil. Ei au folosit greșit unitatea de măsură. În loc să măsoare în kilograme, au folosit livre. Astfel, aeronava a fost încărcată cu doar jumătate din combustibilul necesar pentru zbor, ceea ce a dus inevitabil la accident.

Această eroare a trecut neobservată de echipaj. Avionul a decolat fără probleme spre Edmonton, cu o escală la Ottawa. Piloții nu aveau niciun motiv să suspecteze că se vor confrunta cu o mare problemă. Pe măsură ce avionul înainta, sistemele au început să semnaleze scăderea presiunii în rezervoare, dar într-o primă fază, echipajul a crezut că este vorba despre o defecțiune a senzorilor. În realitate, aeronava consuma rapid ultimele rezerve de combustibil. Echipajul urma să fie martorul unui incident rar întâlnit în aviația comercială, o pierdere completă a puterii motoarelor.

În momentul în care ambele motoare s-au oprit complet, piloții au realizat că sunt în mijlocul unui accident aerian critic. Aeronava Boeing 767 nu era concepută să zboare fără motoare, iar manualele de zbor nu includeau instrucțiuni clare pentru o astfel de situație. În mod normal, pierderea completă a propulsiei ar fi dus la prăbușirea aeronavei, dar căpitanul Pearson avea o experiență anterioară ca pilot de planoare. Experiența pilotului a devenit un factor decisiv în supraviețuirea tuturor celor de la bord.

Accidentul a fost evitat printr-o manevră incredibilă

În fața unei situații critice, căpitanul Pearson a luat rapid decizia de a transforma avionul într-un planor. Modelul Boeing 767 nu este construit pentru a zbura fără propulsie. Însă, datorită cunoștințelor sale, pilotul a reușit să mențină aeronava în aer și să controleze coborârea. Copilotul Maurice Quintal a sugerat să încerce aterizarea de urgență pe o bază militară dezafectată din Gimli, unde fusese staționat anterior. Piloții știau că pista este suficient de lungă pentru a permite aterizarea, dar ceea ce nu știau era că aceasta fusese transformată într-un circuit de curse auto.

Pe măsură ce avionul se apropia de Gimli, piloții s-au confruntat cu o nouă problemă. Fără motoare, sistemele hidraulice nu mai funcționau corespunzător, ceea ce îngreuna controlul aeronavei. De asemenea, trenul de aterizare nu s-a extins complet, ceea ce a făcut ca botul avionului să lovească pista mai repede decât era prevăzut. În ciuda acestor dificultăți, căpitanul Pearson a reușit să execute o aterizare aproape perfectă. Deși avionul a derapat pe pistă, oprindu-se la doar câțiva metri de o zonă unde se aflau spectatori. Această manevră incredibilă a transformat un accident catastrofal într-o lecție de măiestrie aeriană.

Deși aterizarea a fost violentă, impactul a fost suficient de controlat pentru ca toți cei 69 de pasageri și membri ai echipajului să scape nevătămați. Odată oprit avionul, pasagerii au fost evacuați rapid, iar echipele de intervenție au sosit la fața locului. Accidentul aerian ar fi putut avea consecințe tragice. Totuși el a devenit un exemplu de curaj, pricepere și luare rapidă a deciziilor în situații extreme.

Un accident care putea face zeci de victime a devenit o lecție de siguranță aeriană

Incidentul a schimbat profund procedurile Air Canada și a devenit un exemplu de studiu în aviația mondială. După accident, s-au introdus măsuri suplimentare pentru a preveni erori de conversie a combustibilului. Au fost aduse și îmbunătăți în pregătirea piloților în situații de urgență. Air Canada a fost criticată pentru deficiențele din sistemul său de măsurare, iar piloții au fost inițial sancționați. Totuși, recunoașterea abilității lor în a evita accidentul a dus ulterior la restabilirea reputației lor.

În urma accidentului, Boeing a analizat impactul pierderii complete a motoarelor asupra aeronavelor sale și a îmbunătățit sistemele de siguranță. De asemenea, echipajele au început să primească mai multă pregătire pentru situații de zbor fără propulsie. Lecțiile învățate din acest incident au contribuit la îmbunătățirea standardelor de aviație. Deși cauza principală a fost o simplă eroare umană, reacția echipajului a demonstrat cât de importantă este pregătirea și calmul în fața unui astfel de situații.

Astăzi, accidentul Gimli Glider rămâne una dintre cele mai impresionante povești de supraviețuire din aviație. În ciuda pericolelor evidente și a improbabilității aterizării cu succes, piloții au reușit să transforme o situație fatală într-o aterizare memorabilă. Acest accident nu doar că a schimbat regulile din industrie, dar a devenit și o poveste inspirațională despre curaj și ingeniozitate în momente critice, potrivit Wikipedia.