Alexandru Szentmiklosi era șeful Secției de Arheologie a Muzeului Național al Banatului și a decedat, la 47 de ani, sâmbătă, răpus de o boală cruntă. 

Lui i se datorează faptul că șantierul arheologic de la Cornești a fost redeschis după ce 80 de ani nimeni nu s-a ocupat de el. Descoperirile au fost atțt de interesante încât Muzeul Național al Banatului a obținut și un teren, din partea primăriei Orțișoara, pentru a construi un punct muzeal dedicat descoeririi contemporane cu Troia.

La Corneşti s-a descoperit cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa, și cea mai mare din Epoca Bronzului cercetată în lume până acum. Pe baza probelor de carbon-14, este datată în mod cert  în a doua jumătate a mileniului II îen (sfârşitul Epocii Bronzului). ”Fortificaţia aparţine culturii Cruceni – Belegiš, care a fost răspândită din nord-estul Croaţiei până în zona piemontană a Banatului, controlând valea Dunării şi până la nord de Mureş”, mai explica dr. Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului. Pe baza cercetărilor, acesta a descoperit că la Cornești se afla un centru politic de prim rang, volumul imens de muncă necesar edificării indicând cu siguranţă existenţa unei elite care a fost capabilă să coordoneze atât activitatea de construcţie cât şi pe cea de întreţinere, activităţi care implicau munca a mii de oameni.

Alexandru Szentmiklosi avea 47 de ani, era Doctor în Istorie, cu stagii de pregătire la Berlin, Würzburg, Padova și București, membru în Comisia Națională de Arheologie. A deschis și săpat în peste 30 de șantiere.

 

 

Te-ar putea interesa și: