OMS vrea ca alimentele și băuturile ambalate să aibă etichete mult mai mari, iar informațiile nutriționale să fie ușor de citit pe partea din față a ambalajelor.

Organizația susține că asta ar ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase, conform primelor linii directoare preliminare ale Organizației Mondiale a Sănătății care nu au recomandat etichete de avertizare mai dure.

OMS spune că obezitatea, diabetul și bolile de inimă sunt rezultatul alimentelor procesate

Consumul crescut de alimente procesate bogate în sare, zahăr și grăsimi este un factor cheie în criza globală a obezității, cu mai mult de un miliard de oameni trăind cu această afecțiune și aproximativ opt milioane de decese premature în fiecare an din cauza problemelor de sănătate asociate, cum ar fi diabetul și bolile de inimă, arată datele OMS.

Cu toate acestea, guvernele s-au luptat să introducă politici pentru a stopa epidemia. În prezent, doar 43 de state membre ale OMS au orice fel de etichetare pe partea din față a ambalajului, fie obligatorie, fie voluntară, a declarat agenția ONU pentru Reuters, în ciuda dovezilor care arată că etichetele pot afecta comportamentul de cumpărare.

OMS a început lucrul la proiectul de linii directoare, care nu au fost raportate anterior, în 2019. Ei își propun „să sprijine consumatorii în luarea unor decizii mai sănătoase legate de alimentație,” a declarat Katrin Engelhardt, o cercetătoare din Departamentul de Nutriție și Siguranța Alimentelor al OMS.

Etichete interpretative, recomandarea OMS

Recomandările Organizației Mondiale ale Sănătății  sugerează guvernelor să implementeze etichete „interpretative” care să includă informații nutriționale și o explicație a ceea ce înseamnă acestea în ceea ce privește sănătatea unui produs.

Un exemplu ar fi NutriScore, dezvoltat în Franța și utilizat în mai multe țări europene, care clasifică alimentele de la A (verde, conținând nutrienți esențiali) la E. (red, containing high levels of added salts, sugars, fats or calories).

Chile și câteva alte țări din America Latină folosesc un sistem mai strict, cu avertismente că un aliment este „bogat în zahăr”, sare sau grăsimi pe partea din față a ambalajului, într-un octogon negru care seamănă cu un semn de oprire.

Expertul în etichetarea alimentelor, Lindsey Smith Taillie, co-director al Programului Global de Cercetare Alimentară de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, a declarat că industria alimentară s-a opus avertismentelor și favorizează etichetele „non-interpretative”, care includ informațiile nutriționale, dar nu oferă un ghid despre cum să înțelegem ce înseamnă acestea, cum ar fi cele folosite în Statele Unite.

Regulile OMS vor face produsele mai scumpe

În această săptămână, senatorul american Bernie Sanders a anunțat planuri pentru o audiere în Senat privind etichetarea mai strictă a alimentelor în luna decembrie. În timp ce recomandarea OMS merge cu un pas mai departe decât preferința industriei, aceasta „este destul de slabă”, a spus Taillie.

Tot co-directorul Programului Global de Cercetare Alimentară a spus că  „cel mai important lucru pentru majoritatea țărilor la nivel global va fi să limiteze consumul excesiv de zaharuri adăugate, sodiu, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate în general – ceea ce fac cel mai bine etichetele de avertizare.”

Etichetarea alimentelor, un subiect de discuție între marile companii și OMS

Alianța Internațională a Alimentelor și Băuturilor, al cărei membri includ The Coca Cola Company și Mondelez International Inc, a declarat că membrii săi au deja standarde minime la nivel mondial. Acestea includ listarea nutrienților pe spatele ambalajelor, plus detalii pe partea din față a ambalajului privind cel puțin conținutul de energie, acolo unde este practicabil, în conformitate cu sistemul internațional Codex Alimentarius.

„Acesta este un lucru pe care companiile globale îl pot face, dar este clar că nu este suficient, deoarece dacă iei Nigeria sau Pakistan ... piața este dominată de producătorii locali,” a spus Rocco Renaldi, Secretarul General al IFBA. El a spus că membrii alianței susțin în general liniile directoare ale OMS și etichetele bazate pe nutrienți.

„Dar diavolul stă în detalii – în general, nu susținem abordările care demonizează anumite produse,” a spus el. „Nu credem că etichetele de tip avertizare sanitară își au locul pe produsele alimentare care sunt considerate sigure, aprobate și disponibile pe piață, și iubite de consumatori.”