Partidul Comunist Chinez (PCC) administrează cel mai vast stat polițienesc, implicând inclusiv spionarea populației, astfel încât orice protest împotriva politicilor guvernamentale necesită curaj și presupune mari riscuri pentru siguranța personală. E un motiv în plus pentru a aprecia manifestațiile larg răspândite care au izbucnit în weekend împotriva interdicțiilor draconice „zero-Covid” ale guvernului chinez.

Ele dezvăluie frustrarea profundă a populației după trei ani de politici pandemice dintre cele mai restrictive din lume, soldate cu închiderea unor orașe întregi vreme de săptămâni ori luni, la ordinul guvernului și fără dezbateri publice ori vreo cale de apel.

Catalizatorul protestelor pare a fi fost un incendiu izbucnit într-un apartament din Urumqi, provincia Xinjiang. Mașinile de pompieri n-au putut ajunge aproape de locul incendiului pentru a stinge focul, care a ucis 10 oameni. Xinjiang a intrat cel mai recent în carantină pandemică în august și este totodată provincia vestică în care Beijingul a impus internarea și reeducarea în masă a minorității uigure musulmane.

Protestele s-au răspândit rapid în întreaga Chină, în stradă ieșind în special tinerii. Unii dintre ei țineau în mâini coli goale de hârtie, un protest simbolic împotriva interdicției de a lua atitudine contra coerciției pandemice și altor abuzuri.

Protestele locale nu sunt ceva neobișnuit în China, fiind îndreptate de obicei contra unui neajuns de mediu, comercial sau împotriva unui abuz al administrației locale. În mod uzual protestatarii apelează la Beijing, cerându-i să facă dreptate. Însă actualele proteste se remarcă întrucât critică o strategie națională și excesele guvernului comunist. Filmări din Shanghai au arătat chiar și chinezi care strigau „Xi Jinping, demisia!” - referindu-se la șeful PCC, care a fost uns recent pentru un al treilea mandat de președinte al țării. Chiar și simpla rostire cu voce tare a acestor cuvinte te face pasibil de închisoare.

Pandemia reprezintă o amenințare deosebită pentru China, întrucât regimul a făcut reclamă strategiei „zero-Covid” drept dovadă a superiorității sistemului comunist în raport cu democrația occidentală dezordonată. Strategia a menținut numărul deceselor pandemice la cote reduse, comparativ cu Vestul, dacă e să dăm crezare statisticilor oficiale ale Chinei.

Însă măsurile de carantină n-au putut ține sub control pandemia, doar i-au amânat răspândirea. După aproape trei ani de interdicții de deplasare, populația chineză a dobândit mult mai puțină imunitate naturală decât în alte părți. Din cauza naționalismului lor orb, liderii chinezi au refuzat să importe vaccinuri mRNA din Vest. Vaccinul chinez Sinovac oferă mult mai puțină protecție, în timp ce virusul suferă mutații.

„Zero-Covid”, un chin pentru cetățeni

Chinezii bătrâni sunt cu precădere vulnerabili, iar spitalele nu au capacitate suficientă pentru a primi toate cazurile grave dacă restricțiile ar fi relaxate. Orașul sudic Guangzhou a anunțat luna aceasta că a început să construiască spații de carantină și de spitalizare pentru 250.000 de oameni.

Occidentalii care admiră „stabilitatea” chineză și planificarea centralizată ar trebui să realizeze că guvernul a avut la dispoziție trei ani de pandemie pentru a pregăti sistemul medical. Și pot fi siguri că la Beijing comisarii PCC nu vor sta la coadă pentru a beneficia de un pat ATI.

Se întâmplă adesea ca regimurile autoritare să ascundă nemulțumirea mocnită - până când răbufnește brusc la suprafață. Liderii Chinei se tem de proteste publice în cele mai liniștite vremuri, iar pandemia le va agrava îngrijorarea. Carantina a făcut ca economia să-și încetinească creșterea sub 3% anul acesta, iar crahul imobiliar a erodat averea a zeci de milioane de chinezi din clasa de mijloc.

Xi și PCC vor înăbuși fără cruțare protestele, dacă ele vor continua. Sâmbătă și duminică poliția a împrăștiat manifestații pașnice în Shanghai și alte orașe, existând și filmări care au surprins arestări. Aparatul de securitate al PCC își va folosi capacitatea de monitorizare și recunoaștere facială pentru a-i identifica pe participanți, iar mulți dintre manifestanți, dacă nu toți, vor fi arestați în zilele următoare. Mulți urmează pur și simplu să dispară.

E important însă de văzut dacă regimul va relaxa politica „zero-Covid”, chiar dacă nu va admite că e o reacție la proteste. Trebuie urmărit de asemenea dacă apar indicii de dizidență la nivelul elitelor PCC. În ciuda recentei sale ascensiuni la un statut similar cu al lui Mao, controlul lui Xi s-ar putea să nu fie într-atât de deplin pe cât afirmă propagandiștii PCC.

Noi, ceilalți, ar trebui să salutăm revolta chineză împotriva controlului PCC, chiar dacă e direcționată în principal contra politicii „zero-Covid”. Președintele Biden ar trebui să-și regăsească vocea, afirmându-și susținerea pentru protestele populare pașnice, deși nu încape vreo îndoială că Beijingul se va folosi de orice declarație din străinătate pentru a pretinde că protestele sunt incitate de SUA. Însă publicul chinez știe cine se face răspunzător pentru „zero-Covid” și nu e vorba de vreo putere străină, notează wsj.com

(Traducerea Rador)