La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, dreapta populistă a înregistrat o puternică creștere, duminică, la alegerile regionale din fosta Republică Democrată Germană. Rezultatele scrutinelor constituie o nouă palmă pentru Angela Merkel, care va părăsi puterea în toamna lui 2021.

Alternativa pentru Germania (AfD), care critică puternic politica de găzduire a migranților Angelei Merkel, a obținut 22% din voturi în landul Brandenburg, care înconjoară Berlinul (față de 12,2% în 2014). În landul Saxonia (sud-est) AfD a obținut 27,5 % din voturi (9, 7% în 2014), potrivit estimărilor.

În Brandenburg, social democrații (SPD), parteneri minoritari ai coaliției guvernamentale a lui Merkel, au reușit să ia prima poziție cu 27,5% din voturi. În Saxonia vecină, conservatorii Angelei Merkel (CDU) au reușit un scor de 32%, devansând AfD cu 5 procente în această regiune leagăn al mișcării islamofobe Pegida.

Estul Germaniei, notează AFP, își confirmă statutul de bastion electoral al AfD, spre deosebire de vestul țării, unde înregistrează rezultate net mai slabe. O ilustrare a unei falii între Est și Vest care persistă chiar după trei decenii de la reunificare. AfD a revendicat „un mare succes”, chiar dacă nu a ajuns pe prima poziție și nu poate guverna cele două landuri. „Nu suntem încă forța cea mai puternică, încă lipsește ceva. Începem munca”, a declarat un responsabil al mișcării, Alexander Gauland. 5,5 milioane de persoane au fost chemate la urne pentru a-și alege noile parlamente regionale. Chiar dacă nu este vorba decât de 12% din corpul electoratului german, aceste scrutine, completate cu al treilea, în Turingia, o altă regiune din fosta RDG (în 27 octombrie), sunt urmărite cu extremă atenție.

Viitorul „GroKo”, în pericol

Chiar dacă partidele mari au reușit să-și păstreze primul loc în Branderburg, unde SPD este suveran după reunificarea germaniei, și în Saxonia, unde CDU a dominat multă vreme, rezultatele AfD arată că mesajul anti-străini și antiestablishment continuă să rezoneze într-o bandă largă a electoratului german, notează Politico. AfD a reușit cele mai bune rezultate electorale de la înființarea sa, în 2013.

Rezultatele de duminică nu ar trebui să declanșeze un nou colaps imediat al așa zicei mari coaliții CDU-SPD („GroKo”) dar viitorul ei nu este asigurat. CDU și SPD au suferit pierderi importante. Cele abia 8% câștigate de SPD în Saxonia reprezintă cel mai slab scor înregistrat vreodată.

Chiar dacă SPD a reușit să-și păstreze prima poziție în Brandenburg iar CDU în Saxonia, „se anunță un proces foarte dificil de formare a guvernului regional în ambele landuri. Actualele coaliții de guvernare nu mai au majoritatea necesară”, scrie și Deutsche Welle.

Toate partidele reprezentate în parlament își mențin refuzul de a guverna cu AfD. Dar cât timp AfD va continua să obțină rezultate similare cu cele de duminică? AFD controlează aproximativ un sfert din voturi în Brandenburg și Saxonia.

Esticii, încă cetățeni de mâna a doua

Rezultatele scrutinului de duminică confirmă că, după trei decenii de la reunificare și în ciuda unei scăderi puternice a șomajului și unei creșteri economice în Est, 54% din alegătorii din Saxonia și 51% din Brandenburg estimează că locuitorii din fosta RDG sunt tratați ca „cetățeni de mâna a doua”. Estul a pierdut 3,5 milioane de persoane care au plecat în Vest în căutare de locuri de muncă mai bune.

Iar politica de primire a migranților dusă de Angela Merkel din 2015 i-a iritat și dezamăgit pe estici care trăiesc cu sentimentul că statul se ocupă mai mult de migranți decât de soarta lor. Întărită de aceste temeri, AfD a făcut campanie împotriva partidelor tradiționale pe care le echivalează cu fostul partid comunist al RDG.

 

Fragmentarea peisajului politic

Germania postbelică a stabilit un prag de 5% pe care partidele trebuie să îl treacă pentru a obține un loc în parlament. Ideea era să împiedice revenirea la fragmentarea politică observată în Republica din Weimar de dinainte de război, unde prezența a 10 sau mai multe partide în parlament a dus la o paralizie politică care a contribuit la ascensiunea naziștilor.

O mare parte din perioada postbelică din Germania a fost, prin urmare, dominată de două partide - CDU și SPD, supranumite Volksparteien (sau Partidul Popular) În ciuda creșterii AfD, analizează Politico, Germania nu pare să riște să cadă din nou în autoritarism. Dar sistemul politic a devenit mai divizat, mai puțin previzibil și, după unii, mai democratic, cu o mai mare diversitate de puncte de vedere. Rezultatele de duminică indică faptul că declinul Volksparteien german și fragmentarea peisajului său politic vor continua.

 

Și Verzii s-au uscat

Creșterea puternică acordată de germani pentru Verzii ecologiști, în ultimul an, a captivat imaginația experților în politică. Erau astfel de așteptat rezultate mai bune la scrutinul de duminică. Chiar dacă „s-au descurcat”, Verzii au obținut rezultate inferioare sondajelor. Ecologiștii erau creditați de unele sondaje cu 14,4% în Brandenburg și cu 10,9 în Saxonia. De obținut au obținut numai 10% în Brandenburg și numai 8,6% în Saxonia. Chiar dacă rezultate reprezintă un câștig pentru Verzi, ele indică faptul că mult așteptatul „val verde” nu va deveni un tsunami politic în viitorul apropiat.