Evenimentul Zilei > Social > 2014, anul pensiilor mai mari și al alocațiilor pentru familiile sărace
2014, anul pensiilor mai mari și al alocațiilor pentru familiile sărace

2014, anul pensiilor mai mari și al alocațiilor pentru familiile sărace

Anul care se încheie a adus mai mulți bani în buzunarele beneficiarilor de indemnizații din sistemul social de stat. În schimb, numărul șomerilor s-a menținut la circa 7% din totalul populației active, proporție menținută din 2008 încoace.

Așa cum anunța Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii la finalul lui 2013, din acest an punctual de pensie a fost majorat cu 3.76%, conform legii bugetului asigurărilor sociale. Astfel, punctual de pensie a crescut de la 762,1 lei cât era în 2013, la 790,7 lei în 2014. Pensia medie din România a ajuns în 2014 de 796 de lei, iar numărul de pensionari de 5.186.300 de persoane, conform statisticilor oficiale. Tot în acest an a fost reintrodusă grupa I de muncă înițial printr-o modificare promovată în decembrie 2013. Astfel, pentru fiecare an de muncă lucrat în condiții spciale (dar nu mai puțin de 6 ani) Camera Deputaților a decis să acorde o reducere de șase luni a vârstei de pensionare.

În aceste condiții, o persoană care a lucrat şase ani în grupa de muncă I se poate pensiona cu trei ani mai devreme decât prevede legea în vigoare. Potrivit unor declaraţii oficiale, numărul pensionarilor care ar urma să beneficieze de aceste schimbări este de 20.000.
Pe 24 noiembrie anul acesta Senatul a modificat iar legea sistemului unitar de pensii modificare prin care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I, mai mici de 6 ani precum și cele lucrate în grupa a II-a de muncă se consideră stagiu de cotizare în condiții deosebite. În acest fel, și cei care au lucrat atât în grupa I, cât și în grupa a II-a și care nu au putut fructifica aceste perioade întrucât acestea nu erau suficiente pentru obținerea unei reduceri de vârstă pe fiecare categorie în parte își pot cumula cele două perioade. De exemplu, o persoană care a lucrat 3 ani în grupa Ia de muncă şi 3 în grupa a IIa de muncă poate beneficia de reducerea de vârstă de un an.
Tot în 2014, 200.000 de pensionari au beneficiat de o modificare a indicatorului de corecție (o compensaţie acordată pentru faptul că s-a mărit foarte mult vârsta de pensionare), indicator prevăzut în legeapensiilor dar niciodată aplicat.
Conform legii pensiilor, orice persoană care a ieşit la pensie între ianuarie 2011 şi 23 ianuarie 2013 ar fi trebuit să primească de la începutul anului trecut un plus la punctajul mediu anual, care însă nu a fost acordat din lipsa banilor la buget. Din 2014, acest indice de corecție la punctul de pensie a fost stabilit la 1,07.

Piloții și-au luat pensiile speciale înapoi

Încet-încet, Executivul a reînviat sistemul pensiilor speciale. Astfel, după ce la finalul lui 2013, Guvernul a decis ca membrii corpului diplomatic și consular al României cu vechime de cel putin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe care, la data de 31 august 2010, erau pensionari, au dreptul la o indemnizație diplomatică de până la 3.571 lei le lună, plătibilă de la 1 ianuarie 2014, a venit rândul aviatorilor. La inițiativa ministrului Muncii, Rovana Plumb, a fost promovat un act normativ prin care piloții, inginerii de zbor și stewardesele vor primi pensii ținând cont de 80% din media veniturilor pe care le-au avut în ultimele 12 luni înainte de pensionare. Beneficiare sunt 1.300 de persoane  ale căror pensii speciale fuseseră reduse în 2010 de la 10.000-12.000 de lei pe lună, la 2.000-3.000 de lei pe lună. Potrivit noii modificări, pensia medie pentru un pilot va fi de 7.000-8.000 de lei pe lună, iar pentru o stewardesă de 4.000-5.000 de lei.  

Amnistia fiscală, gaură de 115 milioane de lei

Una dintre măsurile care a iscat vii discuții a fost cea în baza căreia anumite categorii sociale au beneficiat de amnistie fiscală. Astfel, au fost scutiți de plata sumelor datorate statului acei pensionari și mame aflate în concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani cărora li s-au calculat greșit indemnizațiile din cauza unor funcționari, aceștia din urmă rămânând nepedepsiți. Totodată, au fost amnistiate 12.400 de mame care au obținut venituri în perioada concediului de creștere a copilului deși legea interzicea acest lucru. Mai mult decât atât, Guvernul a emis un act normativ prin care acestea pot realiza, anual, un venit de maximum 3.000 de lei. Măsurile promovate de Rovana Plumb înseamnă o povară bugetară de 15 milioane de lei în cazul mamelor și 100 de milioane de lei în cazul pensionarilor. Bugetul pe 2014 nu va fi afectat, a dat asigurări Rovana Plumb, însă nu a explicat de unde vor fi luați banii în 2015.
 
Persoanele cu handicap, lăsate la cheremul comisiilor

Tot în 2014, Ministerul Muncii a modificat criteriile după care se face încadrarea în handicap. În teritoriu, aceste criterii au fost interpretate diferit din cauza unor neclarități ale actului normativ astfel că unele persoane cu handicap au fost puse pe drumuri sau nu și-au putut obține gradul chiar dacă aveau dreptul legal la acesta.  Concret, în mai 2014 Ministerul Muncii a promovat un act normativ comun cu Ministerul Sănătății prin care sechelele de pe urma afecțiunilor neurologice sunt în lista bolilor pentru care se acordă diferite grade de handicap. Aplicarea în practică a acestui ordin a făcut ravagii însă la comisiile județene de evaluare, unele dintre acestea considerând că parezele (pierdere ușoară- medie a forței musculare, slăbiciune musculară) accentuate, alături de plegii (afectare agravă a capacităților motorii) pot fi considerate sechele, pe când alții au preferat să se țină strict de litera legii care detaliază pe larg doar plegiile. În urma interpretării diferite a actului normativ, s-a ajuns în situația în care unii bolnavi cu pareze din unele județe au primit grad de handicap, pe când alții, din alte județe, nu. Ministerul Muncii a explicat atunci câ au fost trimise în teritoriu instrucțiuni metodologice de aplicare unitară a ordinului la comisiile de specialitate, însă unii dintre bolnavi mai stau încă să aștepte decizia de încadrare.
Dezinstituționalizarea copilului sub 3 ani
Una dintre măsurile salutare promovate de Ministerul Muncii a fost aceea de mărire a vârstei la care copilul poate ajunge în centrele de plasament, de la 2 ani cât era până acum, la 3 ani. Potrivit prevederilor legale de până acum, copilul în vârstă de până la 2 ani trebuie dat în plasament maternal și abia apoi instituționalizat dacă pentru el nu poate fi găsită o altă soluție. Organizațiile nonguvernamentale de profil au cerut de nenunărate ori desființarea tuturor centrelor de plasament sau o procedură legislativă care să le permită vizitele neanunțate în aceste instituții zguduite nu de puține ori de abuzuri îngrozitoare.

Creșterea alocațiilor pentru copiii săraci

Ministrul Muncii a anunțat pe 15 octombrie 2014 că fiecare copil din familiile cu un venit de până la 530 de lei (284.000 de familii) vor primi 42 de lei în plus de la 1 noiembrie. Mărirea alocațiilor vine în sprijinul a 500.000 de copii din familii cu venituri modeste, efortul bugetar fiind de 20 de milioane de lei pentru 2014 și de 245 de milioane de lei în 2015. prin același act normativ a fost egalizat tratamentul financiar pentru totți copiii aflați în sistemul de protecție, de la 97 de lei cât primeau cei aflați în plasament, la 440 lei cât primeau cei aflați în grija asistenților maternali.
Brambureala listelor cu alimente de la UE
Executivul a decis anul acesta mărirea la 3,3 milioane de persoane cu venituri mici (pensionari sub 400 de lei pe lună, persoane cu handicap, veterani, văduve de război, persoane cu VMG și cele care primesc alocație pentru susținerea familiei) care beneficiază de alimente de la UE. Distribuirea cupoanelor prin poștă a început pe 23 octombrie, însă pe listele întomcite de Ministerul Muncii s-au regăsit atât persoane care aveau dreptul, conform legii, cât și persoane care nu aveau acest drept. Din această cauză, distribuirea efectivă a acestui ajutor a întârziat mult după data anunțată inițial. Valoarea alimentelor în 2014 este de 128 de lei de persoană, cu 50 de lei mai mare decât anul trecut.
Femeile, la pensie la 65 de ani
Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaților a avizat favorabil proiectul care propune egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani atât5 pentru femei, cât și pentru bărbați. Actuala lege a pensiilor stipulează că vârstele de pensionare sunt de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, ținte care ar trebui atinse în 2015, respectiv, în 2030, la un stagiu de cotizare maxim de 35 de ani. În acest moment, vârsta standard de pensionare este de 64,9 ani pentru bărbați, în condițiile în care stagiul maxim de cotizare este de 34,6 ani, și de 59,1 ani pentru femei la un stagiu maxim de cotizare de 29,8 ani. Camera este for decisional în acest caz.
Șomaj constant de circa 7%
2014 a însemnat un an cu puține șanse de angajare pe piața muncii. Cifrele șomajului au rămas constante, la cifre de peste 5% potrivit celor anunțate de ANOFM  (șomeri înregistrați și neînregistrați la agențiile de ocupare), și de 6,7% potrivit INS (raportarea se face la numărul de persoane active care în România sunt de circa 10 milioane).