Valoarea primelor zece sume recuperate în intervalul 1 ianuarie –1 august 2014 din executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze penale prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului produs prin săvârşirea de infracţiuni, reprezintă puțin peste 5 milioane de lei, mai exact 5.009.060 de lei.

Suma recuperată de ANAF este infimă în condițiile în care șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, recent că procurorii DNA au pus sechestre de 150 de milioane de euro în primele 10 luni ale anului. Potrivit unui răspuns al ANAF transmis „Evenimentului zilei”, cea mai mare sumă recuperată de instituție până la 1 august a fost de 4.075.269 de lei. A zecea sumă ca și cuantum care a intrat în bugetul statului pe primele șapte luni ale anului este de 30.000 de lei.

Au secretizat tot

Am solicitat ANAF să ne pună la dispoziție și numărul deciziilor judecătorești în urma cărora au fost recuperate aceste sume.

Instituția statului ne-a transmis că aceste date nu pot fi făcute publice deoarece se supun secretului fiscal. „Referitor la solicitarea privind numele persoanelor fizice şi/sau juridice de la care au fost recuperate sume reprezentând prejudiciu, precum şi numerele şi data deciziilor judecătoreşti definitive în baza cărora au fost recuperate prejudiciile precizăm că, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, informaţiile referitoare la impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat intră sub incidenţa secretului fiscal şi pot fi transmise numai autorităţilor publice, autorităţilor judiciare competente, autorităţilor fiscale din alte ţări în condiţii de reciprocitate, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

Restricții absurde

Răspunsul ANAF continuă cu o altă frază, menită să protejeze identitatea condamnaților definitiv. „Precizăm că, transmiterea de informaţii cu caracter fiscal în alte situaţii decât cele menţionate mai sus este permisă numai în condiţiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice”. Răspunsul a venit după patru luni de la formularea cererii, în condițiile în care, potrivit legii transparenței decizionale, răspunsul trebuia dat în 10, respectiv maximum 30 de zile.

Agenție soecială

Pe 11 decembrie, Guvernul a adoptat un memorandum prin care se înfiinţează o agenţie dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal, instituţie care se va afla în subordinea Ministerului Justiţiei. Potrivit unui comunicat al MJ, noua structură va deveni operaţională până la sfârşitul lunii martie 2015 şi va dispune de 30 de posturi, rolul ei fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale, activitate care în prezent este realizată de mai multe instituţii, ceea ce creează dificultăţi în gestionarea şi, ulterior, valorificarea acestora.

Promisiuni ministeriale

În acelaşi timp, noua structură va avea un rol de coordonare şi decizie, în cooperare cu ANAF, a activităţii de valorificare a bunurilor confiscate.

"Ori de câte ori am avut ocazia am susţinut că un factor esenţial pentru pedepsirea celor care au încălcat legea, dar şi pentru descurajarea producerii de noi infracţiuni este recuperarea prejudiciilor pentru că nimeni nu comite o infracţiune dacă ştie că nu se poate alege cu un câştig material. Înfiinţarea acestei structuri în cadrul MJ va permite ca bunurile, care în prezent se depreciază pe durata procedurilor judiciare, pierzându-şi din valoare, să fie corect şi eficient administrate astfel încât în final să avem un grad cât mai ridicat de valorificare a acestora şi, implicit, să alimentăm bugetul de stat cu sume cât mai mari de bani", a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.