Atacul brutal de lângă Paris, asupra adolescentului român, a adus la iveală mari tensiuni etnice în Franța. Dar una dintre Primăriile franceze încearcă să schimbe predispoziția rasistă a localnicilor, scrie The Guardian.

La câteva ore după ce băiatul de 16 ani, pe care presa franceză îl numește Darius, a fost răpit, bătut și abandonat într-un cărucior de la supermarket, familia sa romă a dispărut. Tot ce a rămas în urma taberei lor improvizate au fost câteva urma ale sărăciei: un cauciuc al unei mașini vechi, o canistră de gaz goală, o găleată de plastic, haine vechi atârnate la uscat pe o sfoară.

În timp ce Darius rămâne conectat la aparate, într-un spital din Paris, ideea ca prea mulți polițiști să vină în zonă și să pună prea multe întrebări, a făcut ca cei aproape 200 de romi din Pierrefitte-sur-Seine să plece în grabă, în căutarea unui alt „ungher” în care să se ascundă, relatează sursa citată.

A trecut o săptămână de atunci și poliția nu a arestat niciun suspect și nimeni nu l-a vizitat pe Darius la spital, scrie publicația britanică. Ceea ce arată că oamenii nu prea îl simpatizau și nu au sentimente de milă pentru tânărul din Orașul Poeților (numele proiectului rezidențial din Pierrefitte-sur-Sein, unde s-au instalat romii din România, în urmă cu câteva săptămâni).

Zvonurile spun că el ar fi fost prins la furat, dar deocamdată nu există dovezi în acest sens.

Orașul săracilor

Publicația relatează cum cartierul Seine-Saint-Denis, cunoscut și sub numele de „93”, după codul poștal, este unul cu infracționaliatte și șomaj ridicate, condiții potrivite pentru nașterea unor revolte și violențe, fiind locuit de „cei mai săraci dintre săraci”.

Circa 35% din populația de aici trăiește sub limita de subzistență, șomajul ajunge la 33% și o treime din populație s-a născut în afara granițelor Franței. Violența face parte din viața de zi cu zi și sentimentul general este că Darius a primit ce merita.

În special faptul că cineva (care nu avea nimic) a încercat să fure (de la cineva care avea foarte puțin) a trezit resentimente. „Ei se află într-o situație proastă, la fel ca noi, doar că ei fură fără rușine tot ce văd”, le-a spus jurnaliștilor un locuitor din zonă.

Deși se estimează că în Franța trăiesc circa 20.000 de romi, iar cel puțin jumătate dintre ei se bănuiește că trăiesc în Seine-Saint-Denis, și nu sunt prea bine văzuți de comunitate, atacul asupra băiatului a stârnit, totuși, șoc și revoltă.

Unii văd în acesta o continuare firească a faptului că extrema-dreaptă din Franța, Frontul Național, are din ce în ce mai multă susținere în rândul opiniei publice; alții consideră că stigmatizarea romilor a devenit mult prea des folosită în discursurile politicienilor francezi.

Drepturile omului, discriminare și politicianism

Organizația Human Rights Watch spune că expulzările repetate ale romilor din taberele lor reprezintă „hărțuiri administrative”, în timp ce UE a avertizat Franța că ar putea fi sancționată pentru modul în care tratează comunitatea romă.

Anul trecut, premierul Manuel Valls, atunci ministru de Interne, a fost extrem de criticat de Comisia Europeană, după ce a sugerat că majoritatea romilor ar trebui deportați, iar Franța „nu primește cu brațele deschise aceste populații”.

Un sondaj realizat de BVA pentru Le Parisien arată că 77% dintre francezi au fost de acord cu Valls, iar 93% din populație crede că romii nu se integrează bine în Franța.

Romii sau țiganii reprezintă cea mai mare minoritate din Europa, al cărei număr este estimat la 12 milioane de persoane, pe întregul continent.

Totuși, în locurile în care s-au așezat au avut, în general, parte de același tratament: au fost marginalizați și abuzați, scrie Guardian.

Majoritatea celor 20.000 de romii care trăiesc în taberele din Franța provin din România și Bulgaria.

Deși politicienii francezi, printre care și președintele Francois Hollande, au denunțat atacul asupra lui Darius, mulți dintre cei care lucrează cu comunitatea romă vorbesc despre „atmosfera toxică de stigamtizare a acestui grup etnic din Franța”.

Ramona Strachinaru, de origine din România, lucrează la Asociația Logement Jeunes 93, care ajută familiile și tinerii romi să-și găsească locuri de muncă, locuințe sau să aibă acces la educație. Ea a declarat: „Oamenii se bucură că UE este deschisă, astfel încât banii și capitalul pot circula fără opreliști, șa fel și persoanele. Apoi ei sunt șocați și oripilați de faptul că suprize, surprize, și cei săraci pot călători liber în UE”. Ea a condamnat atacul „îngrozitor și dezgustător”, care nu are niciun scuză. „Romii sunt cei mai săraci și cad mereu țapi ispășitori”, a precizat ea.

Primăria orașului are o politică proactivă în acest domeniu, încercând să mute romii de la periferie, din barăci, în case sociale, construite de autoritățile locale și să-i trimită pe copii la școală. Un asistent al primarului comunist Pascal Beaudet, Nassima Kleit, a  spus: „Problema romilor este ca un cartof cald: toată lumea vrea să arunce problema în altă parte. Ceea ce încercăm noi să facem aici este o picătură într-un ocean, dar trebuie să acționăm cu compasiune”.

„Este foarte dificil să vindem acestei idei electoratului, și este extrem de scump. Este riscant din punct de vedere politic, dar primarul nostru și politicienii au avut curajul să facă asta, pentru că așa este corect”, explică ea. 

În opinia oficialului francez, este nevoie de o soluție politică națională, pentru că și romii care au venit din altă țară europeană au tot dreptul să se afle acolo și ar trebuie să aibă dreptul să trăiască în condiții decente, la fel ca oricine altcineva. „Nu putem rezolva singuri această problemă”, a mai spus ea.

Chiar și în rândul comunităților africane sau magrebiene din Franța s-a creat prejudecata că orice s-ar întâmpla este vina romilor.

Așa cum scrie și pe un afiș din primărie: „Toate drumurile rasiste duc la romi”.