Guvernul îşi asumă răspunderea pe legea pensiilor speciale ale magistraţilor

Parlamentul României. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin

Senatorii şi deputaţii se reunesc, marţi, într-o şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României. Aceasta are loc la o zi după ceremoniile militare desfășurate în Capitală și în alte orașe din țară. La final, Guvernul îşi va angaja răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor.

Update ora. 16.45. Premierul Ilie Bolojan a informat marți plenul Parlamentului că Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților, prezentând în detaliu argumentele pentru care Executivul consideră că această reformă este necesară și urgentă. În fața senatorilor și deputaților, șeful Guvernului a expus modificările esențiale ale proiectului și rațiunile pentru care a fost aleasă procedura rapidă de adoptare.

Principalele schimbări din proiectul de reformă

În discursul său, Ilie Bolojan a descris punctual modificările propuse pentru sistemul pensiilor magistraților, subliniind efectele lor asupra vârstei de retragere și a modului de calcul al veniturilor după pensionare.

„Avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a explicat premierul.

Laura Andreșan a descris abuzurile la care a fost supusă: Mătușa a participat cu o cruzime extraordinară

Decizie definitivă la București. Alexandru Bălan rămâne după gratii în dosarul privind transmiterea informațiilor secrete

De ce folosește Guvernul procedura angajării răspunderii

Premierul a precizat că Executivul a optat pentru această procedură accelerată din trei motive majore: eliminarea unei inechități percepute de societate, asigurarea sustenabilității economice și respectarea angajamentelor din PNRR.

1. „O corecție a unei nedreptăți resimțite în societate”

Bolojan a punctat că diferențele dintre sistemul de pensii al magistraților și restul categoriilor profesionale sunt considerate profund inechitabile de către populație.

„În primul rând, la un aspect de inechitate specială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a spus premierul.

2. Necesitatea consolidării economiei și a sistemului de pensii

Premierul a subliniat că rata redusă de participare a românilor în câmpul muncii afectează economia pe termen lung.

„Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau au plecat din țară, sau au prins diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase.”, a explicat premierul.

El a adăugat că extinderea perioadei de activitate a magistraților contribuie direct la echilibrarea sistemului public de pensii: „Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil, în anii următori, în așa fel încât, generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu, în activitate, să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, când ajung la o maturitate profesională, la 48 sau 50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.”, a subliniat Bolojan.

3. Respectarea jaloanelor din PNRR și accesarea fondurilor europene

Premierul a avertizat asupra consecințelor financiare în cazul în care reforma nu este implementată la timp.

„Corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR. Odată cu demararea procedurii de asumare a răspunderii, credem că sunt respectate condițiile astfel încât România să acceseze banii din fondurile europene”.

Ședință solemnă în Parlament. Ce se întâmplă cu legea pensiilor speciale

Executivul îşi va asuma răspunderea pe Proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor (PL-x 522/2025). Documentul stabileşte condiţiile de pensionare şi modul de calcul al pensiilor.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, acesta este consultativ, însă necesar după decizia Curţii Constituţionale care declarase neconstituţional un proiect anterior depus fără avizul CSM.

Ce prevede proiectul

Parlamentarii pot depune amendamente până marţi, 2 decembrie, ora 08:00.

Proiectul, aprobat vineri de Guvern, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie şi plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Procedura asumării răspunderii Guvernului. Ședință solemnă în Parlament

Constituţia României prevede, la articolul 114, că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă, în termen de trei zile de la prezentare, o moţiune de cenzură depusă de Parlament este adoptată, Executivul este demis. În caz contrar, proiectul de lege se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei devine obligatorie. Dacă Preşedintele solicită reexaminarea legii, aceasta se dezbate tot în şedinţă comună a celor două camere.

„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113”, conform Articolului 14 din Constituția României.

Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, moţiunile de cenzură depuse de opoziţie fiind respinse. Executivul intenţionează să-şi asume şi răspunderea pe reforma administraţiei, proiect amânat luni de zile din cauza lipsei de consens în coaliţie.