Economie
Zilele libere date de statele din Europa, povară pentru economie. Unele state încep să le elimine
zile libere / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Europa marchează anual un număr semnificativ de sărbători legale, în special în lunile de primăvară, când activitatea economică este frecvent întreruptă de zile libere precum Paștele, Ziua Muncii sau Rusaliile, potrivit EuroNews.
În acest context, economiștii analizează tot mai des impactul acestor zile asupra economiei, iar unele guverne au început să cuantifice explicit costurile asociate.
Decizia Danemarcei: o zi liberă eliminată pentru apărare
Un exemplu recent este cel al Danemarcei, care a decis să elimine o sărbătoare religioasă veche de aproape 340 de ani, cunoscută sub numele de „Store Bededag”.
Decizia nu a fost motivată religios, ci economic. Autoritățile au estimat că renunțarea la această zi liberă va genera „aproximativ trei miliarde de coroane daneze (circa 400 de milioane de euro) anual în venituri fiscale suplimentare”, bani direcționați către creșterea bugetului de apărare.
Măsura a fost adoptată de parlament în februarie 2023 și a intrat în vigoare în 2024, provocând proteste de stradă și reacții din partea populației, inclusiv absențe neoficiale de la muncă în ziua respectivă.
Precedente în Europa: cazul Portugaliei
Danemarca nu este singurul stat care a recurs la astfel de măsuri. În 2012, Portugalia a eliminat patru sărbători legale, două civile și două religioase, în cadrul unui program de austeritate economică.
Ulterior, în 2016, după stabilizarea situației fiscale, toate cele patru zile libere au fost reintroduse.
Economiștii au remarcat dificultatea de a izola impactul exact al acestor măsuri asupra economiei, în contextul unor reforme mai ample. Totuși, logica politică a fost similară: în perioade de presiune bugetară, zilele libere pot deveni o resursă economică.
Impactul economic al zilelor libere
Un studiu realizat de economiștii Lucas Rosso și Rodrigo Wagner, citat de Fondul Monetar Internațional, oferă o perspectivă comparativă asupra efectelor zilelor libere.
Analiza arată că „fiecare zi suplimentară de sărbătoare legală reduce producția anuală cu aproximativ 0,08%”, o valoare mai mică decât estimările teoretice, datorită compensării parțiale prin consum în sectoare precum turismul sau ospitalitatea.
Efectele nu sunt uniforme în toate domeniile economice. Industria prelucrătoare resimte cel mai puternic impact, în timp ce sectoare precum agricultura sau mineritul continuă activitatea indiferent de calendarul sărbătorilor.
În economii mari, precum Germania, unde produsul intern brut a depășit 4,3 trilioane de euro în 2024, o singură zi lucrătoare pierdută poate echivala cu aproximativ 3,4 miliarde de euro în producție neînregistrată.
Diferențe între statele din Europa
Numărul de sărbători legale variază considerabil între statele membre ale Uniunii Europene. Conform datelor furnizate de portalul EURES, Lituania și Cipru au câte 15 zile libere legale anual, în timp ce Germania are doar 9 la nivel național, la care se adaugă zile specifice fiecărui land.
După eliminarea unei sărbători, Danemarca a ajuns la 10 zile libere, sub media europeană de 11,7 zile, potrivit Eurostat. Diferențele au implicații economice: un stat cu mai multe zile libere poate pierde echivalentul a aproximativ 0,48% din PIB anual, comparativ cu unul cu mai puține sărbători.
Argumente privind productivitatea
Pe de altă parte, economiștii avertizează că relația dintre timpul de muncă și productivitate nu este liniară. Studiile arată că un program de lucru mai lung poate reduce eficiența, în timp ce perioadele de odihnă contribuie la menținerea productivității pe termen lung.
De asemenea, cercetarea indică faptul că anii cu mai multe zile libere sunt asociați cu „mai puține accidente de muncă și creșteri măsurabile ale nivelului de satisfacție pe termen scurt”, aspecte care nu sunt reflectate direct în indicatorii economici, dar au relevanță socială.
În prezent, niciun guvern european nu ia în calcul eliminarea completă a sărbătorilor legale, însă dezbaterea privind echilibrul dintre eficiența economică și bunăstarea angajaților rămâne deschisă.
