Zeci de victime în Iran. Nemulțumirea economică devine o criză națională

Zeci de victime în Iran. Nemulțumirea economică devine o criză naționalăProteste Iran. Sursă foto: X.com

Protestele care au loc în Iran din sfârșitul lunii decembrie 2025 și care continuă, au dus la cel puțin 35 de victime, conform rapoartelor furnizate de organizații internaționale de monitorizare a drepturilor omului.

Printre persoanele moarte se află 29 de protestatari, patru copii și doi membri ai forțelor de securitate iraniene, iar numărul total al persoanelor reținute a depășit 1.200. Demonstrațiile s‑au extins în peste 250 de locații în 27 din cele 31 de provincii ale țării și continuă fără semne de diminuare.

Potrivit agenției semioficiale Fars, apropiată Gărzilor Revoluționare, aproximativ 250 de polițiști și 45 de membri ai forțelor Basij voluntare au fost răniți în cursul manifestațiilor. Demonstrațiile sunt considerate cele mai ample de la valul de proteste din 2022, declanșat de moartea lui Mahsa Amini în custodia poliției, deși nu sunt la fel de intense ca atunci.

Contextul economic: de la deprecierea monedei la costul ridicat al vieții

Protestele din Iran au fost inițial generate de problemele economice profunde și de prăbușirea monedei naționale, rialul iranian, care a atins niveluri record de depreciere față de dolarul american.

În decembrie 2025, cursul rialului a scăzut la aproximativ 1,4–1,45 milioane rial per dolar, ceea ce a contribuit la creșterea rapidă a inflației și la scumpirea accentuată a produselor de bază.

Inflația a depășit 42%, iar prețurile alimentelor au crescut semnificativ, afectând puterea de cumpărare a populației. Costul produselor esențiale, precum alimentele și bunurile de consum curent, a urcat mult mai repede decât veniturile, ceea ce a pus presiuni considerabile asupra familiilor iraniene.

Guvernul a anunțat măsuri economice menite să atenueze tensiunile, inclusiv creditarea fiecărui cetățean cu o sumă lunară timp de patru luni pentru a reduce presiunea financiară asupra populației.

Declanșarea protestelor și evoluția lor geografică

Protestele au început în Teheran, unde comercianții și proprietarii de magazine din Grand Bazaar și alte piețe comerciale au închis magazinele și au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva hiperinflației și problemelor economice cronice.

De acolo, manifestațiile s‑au extins rapid în zeci de orașe și provincii din toată țara, inclusiv Isfahan, Shiraz, Mashhad, Hamadan, Qeshm și alte centre urbane.

Pe lângă comercianți, protestele au atras studenți, membri ai clasei muncitoare și alte segmente ale societății civile. În unele orașe, demonstrațiile au durat zile consecutive, iar în altele au existat apeluri la reforme mai ample din partea participanților.

Victime și incidente documentate în timpul protestelor

Printre victimele protestelor se află mai multe persoane identificate, inclusiv Shayan Asadollahi, un bărbat din provincia Lorestan, împușcat mortal de forțele de securitate în timp ce se întorcea de la manifestație, și Khodadad Shirvani, ucis într‑un alt oraș în timpul confruntărilor.

Alte persoane, precum Amirhesam Khodayarifard, au fost raportate ca fiind omorâte în incidente separate legate de proteste, potrivit rapoartelor internaționale despre decesele în timpul mișcărilor de stradă.

Protestele au fost marcate și de utilizarea gazelor lacrimogene și a muniției reale de către forțele de securitate pentru a dispersa mulțimile, ceea ce a dus la decese și răni în rândul demonstranților.

Reacțiile guvernamentale și declarațiile oficiale

Autoritățile iraniene au adoptat o abordare duală, exprimând atât deschiderea pentru dialog, cât și prometând sancțiuni severe împotriva celor pe care îi consideră „agitați” sau provocatori.

Șeful sistemului judiciar iranian a declarat că nu va exista „nicio clemență” pentru persoanele considerate responsabile pentru tulburări, afirmând că forțele de ordine vor acționa cu fermitate în conformitate cu legea.

În același timp, președintele Masoud Pezeshkian a ordonat inițierea unui dialog cu reprezentanții protestatarilor pentru a asculta revendicările legitime și pentru a identifica soluții la problemele economice care au alimentat valul de nemulțumiri.

Dimensiunea politică și mesajele din stradă

Pe măsură ce protestele s‑au extins, unele manifestații au început să includă și mesaje cu accente politice, nu doar economice. În anumite zone, participanții au strigat lozinci critice la adresa conducerii politice și au cerut schimbări mai radicale în politica internă.

Protestele au fost semnalate și în diaspora iraniană, unde grupuri de susținători și comunități de emigranți au organizat adunări de solidaritate în orașe precum Londra, unde participanții și‑au exprimat sprijinul pentru mișcările din țară.

Reacțiile internaționale și contextul geopolitic

Tensiunile din Iran au atras atenția la nivel internațional, iar unele state au emis avertizări pentru cetățenii lor privind călătoriile în Iran din cauza stării de securitate și a protestelor în desfășurare. De exemplu, India a recomandat evitarea călătoriilor neesențiale în Republica Islamică până la stabilizarea situației.

De asemenea, evoluțiile au fost comentate de actori politici externi, inclusiv de oficiali din Statele Unite, ceea ce adaugă o dimensiune geopolitică în contextul tensiunilor regionale.

Efectele sociale și economice ale protestelor

Protestele au avut efecte directe asupra activității comerciale și economice, cu magazine închise, greve și întreruperi ale activităților cotidiene în multe regiuni.

Apariția nemulțumirilor în sectoare precum piețele tradiționale, centrele universitare și cartierele urbane reflectă o situație complexă ce depășește limitele unor simple demonstrații economice.

Inflația continuă să afecteze nivelul de trai, iar consumatorii se confruntă cu dificultăți în obținerea bunurilor de bază, ceea ce menține presiunea asupra populației și alimentarea nemulțumirilor sociale.

Perspective asupra dezvoltării protestelor

Deși protestele au început cu revendicări economice, dezvoltarea lor a arătat o gamă largă de motivații și participare socială, sugerând că nemulțumirile nu sunt limitate la un singur sector al societății.

Dacă acestea vor duce la schimbări majore în politica internă sau la reforme semnificative rămâne de văzut, însă mobilizarea largă la nivel național indică o situație în continuă evoluție.

 

Valul de proteste din Iran din decembrie 2025–ianuarie 2026 reflectă o combinație de factori sociali și economici, marcate de prăbușirea monedei naționale, inflație ridicată și costul crescut al vieții.

Demonstrațiile s‑au extins rapid în numeroase orașe și provincii, atrăgând diferite segmente ale societății și ducând la cel puțin 35 de decese și peste 1.200 de arestări până în prezent.

Reacțiile guvernamentale și internaționale indică o situație complexă și tensionată, în care revendicările economice și sociale se împletesc cu preocupări politice mai largi.

1
1
Ne puteți urmări și pe Google News