Cum a devenit Vladimir Drăghia bărbat sau despre vulnerabilitățile unui tată-poet

Cum a devenit Vladimir Drăghia bărbat sau despre vulnerabilitățile unui tată-poet

Îl știți, poate, pe Vladimir Drăghia grație aparițiilor de pe micul ecran, din postura de actor sau de participant la emisiuni celebre, ați auzit, probabil, că a ajutat dezinteresat copii fără posibilități materiale, recunoașteți, măcar în gând, că este un Don Juan de esență tare, dar de poetul Vladimir Drăghia ați auzit? Nu de alta, dar zilele trecute i-a apărut un volum de poezii nou-nouț, cărticică despre care Vladimir ne-a împărtășit, mărinimos, amănunte remarcabile.

- Evenimentul zilei: Cum s-a născut acest volum de versuri și, mai ales, cum teai hotărât să pui pe copertă acest titlu, „Exerciții de dicție pentru inimi bâl-bâ-ite”, un titlu excelent de altfel, care incită curiozitatea...

 

- Vladimir Drăghia: Mă bucur că-ți place titlul. Era ori acesta, ori „Manual de întrebuințare a iubitei” după o poezie care a avut succes pe social media. Am rămas la „Exerciții de dicție pentru inimi bâl-bâ-i-te” pentru că mi se pare mai sensibil și pentru că exact asta sunt poeziile. Sunt niște exerciții de exprimare, iar inima, cum trece mereu prin tot felul de încercări, rămâne uneori bâlbâită, cu deficiențe de exprimare la mulți dintre noi. Volumul s-a născut din două volume mai vechi. Am păstrat poeziile care au supraviețuit timpului, adică celor zece ani de când scriu, și am mai adăugat câteva scrise recent.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

 - Te vedem publicând poezii, însă ai încercat și proză scurtă, roman, piese de teatru?

 

- Am scris scenarii câteva luni într-o echipă de scenariști din Pro, acum vreo 12 ani, dar mi-am dat seama că nu e de mine. Nu pot lucra cu termene limită, cu volum. Poezie pot scrie după bunul plac, când vreau, cât vreau, dacă vreau. De asemenea, poezia mi se pare mai permisivă din punct de vedere al structurii, al conținutului. Mi se pare mult mai greu să faci proză bună.

 

Se dă în vânt după Topârceanu și Nichita

 

- Cine a fost muza care te-a inspirat?

 

 -Având în vedere că acum sunt însurat, dar scriu de câțiva ani buni, îți dai seama cât de riscant este răspunsul la întrebarea asta. Muzele s-au tot schimbat, dar până la urmă tot din mine vine, nu? Sau poate doar trece...

 

 - Ce reprezintă familia pentru omul Vladimir Drăghia?

 

- Un capitol nou. O strofă nouă, că tot vorbim de poezie. Mă descopăr, mă educ, învăț. Familia e noul eu. Nu mai am două mâini și două picioare. Am treizeci de degete numai la mâini. Șase arătătoare! Pe unele abia învăț să mi le coordonez, că de grase și drăguțe ce sunt mi-e imposibil să mă concentrez. Pot fi în același timp în trei locuri diferite. E jale mare când îmi mai crește câte-un dinte. Mi se zice că sunt mai prezentabil. Ce-i cert e că am devenit muuult mai vulnerabil. Sunt de trei ori mai multe șanse să mă rănesc, dar e și de trei ori mai probabil să simt cu adevărat că trăiesc. Încerc să mă acomodez. E ciudat. Cred că devin bărbat.

- Poeți preferați?

 

-Îmi place Topârceanu. Are o poezie isteață, nostimă, mereu surprinzătoare. Îmi place romantismul lui Minulescu, sensibilitatea poeziei lui George Coșbuc, iar Nichita Stănescu îmi dă curaj să scriu mai liber. Dintre cei contemporani îmi place Iv cel naiv, chiar dacă în ultimul timp scrie mai mult în engleză.

 

71 de forme drăgăstoase

 

Vladimir Drăghia, actor, campion naţional la înot și câștigătorul primei ediții a emisiunii TV Exatlon, ni se arată, iată!, și în ipostază de poet. Volumul de poezii „Exerciții de dicție pentru inimi bâl-bâ-i-te” (Curtea Veche Publishing, 2019) conține 71 de poezii de dragoste. Cartea este ilustrată de Mircea Moroianu.