Pavel Popescu. Sursa: Camera DeputațilorLaura Gherasim, deputat ales pe listele AUR, l-a criticat pe Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Critica vine după ce Popescu a participat la Forumul pentru Guvernanţa Internetului din Norvegia, unde ar fi menționat că România este un exemplu de țară în care este necesară „curățarea” platformelor online care au elemente de dezinformare.
Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, criticat
Laura Gherasim a reacționat public după ce aceasta a participat la Forumul pentru Guvernanța Internetului de la Oslo, organizat de Uniunea Interparlamentară. Deputatul AUR a afirmat că IGF este prezentat ca un forum pentru protejarea libertăților digitale, dar în realitate devine un pretext pentru restricții și control.
„România a fost dată ca exemplu pentru «nevoia de cenzură», pentru nevoia de mai mult control – nu de către un actor extern, ci de către un oficial român: Pavel Popescu, vicepreşedinte ANCOM, plătit din bani publici cu peste 100.000 de euro anual”, a spus aceasta.
Deputatul a afirmat că, în timp ce reprezentanții altor țări au subliniat necesitatea protejării drepturilor omului și respectarea acestora în reglementările digitale, Pavel Popescu a susținut că România este un exemplu în care „curățarea” platformelor online este necesară. De asemenea, ea a menționat că Popescu a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Rusia intervine semnificativ în procesele electorale.
Deputatul AUR: Avem nevoie de educație
Parlamentarul AUR a scris în postarea publicată pe Facebook că în România s-ar fi aplicat, de fapt, cenzura, nu protecția, iar anularea votului este folosită pentru a justifica instituționalizarea cenzurii sub pretextul combaterii dezinformării.
În plus, ea a criticat faptul că Popescu nu a recunoscut că dezinformarea nu provine de la cetățeni, ci ar veni din interiorul instituțiilor care ar trebui să îi protejeze pe aceștia.
Aceasta a mai făcut referire la Revoluţia din 1989, spunând că „nu a fost despre control, a fost despre adevăr şi libertatea de exprimare”, menționând că România are nevoie de educație, gândire critică, libertate reală și o democrație funcțională, nu de control.