Universitatea din București a contribuit la o cercetare care rescrie istoria dinozaurilor cu coarne din Europa

Prezenţa dinozaurilor cu coarne în Europa. Conf. univ. dr. Zoltan Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a contribuit la un studiu internațional, publicat în revista Nature, care schimbă radical modul în care înțelegem evoluția ceratopsienilor – dinozaurii cu coarne din Cretacicul târziu.

Prezenţa dinozaurilor cu coarne în Europa

Studiul a fost coordonat de prof. Susannah Maidment, de la Natural History Museum din Londra, și a implicat specialiști din Marea Britanie, Germania, Ungaria și România. O parte semnificativă a fosilelor analizate provine din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, un sit paleontologic de importanță mondială, aflat în patrimoniul Universității din București.

Țara Hațegului. Sursa foto Unibuc

Descoperirile contrazic o teorie veche de peste un secol, potrivit căreia ceratopsienii nu ar fi ajuns niciodată în Europa.

„Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular”, a explicat Csiki-Sava.

Laura Andreșan, la un pas de sinucidere. De ce s-a gândit să-și ia viața fosta soție a lui Grasu XXL

ANRE scade tarifele la energia termică cu aproape 500 de lei/Gcal

Ce au descoperit cercetătorii

Pe baza materialelor fosile din Formațiunea din Sînpetru, cercetătorii au identificat un nou gen de ceratopsian primitiv, Ferenceratops shqiperorum. Numele omagiază pe baronul Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al paleontologiei în Țara Hațegului și descoperitor al holotipului speciei.

Rezultatele din România se completează cu descoperiri recente din Ungaria, unde cranii mai complete ale speciei Ajkaceratops kozmai au confirmat apartenența acesteia la ceratopsieni, clarificând astfel afinitățile acestui grup de dinozauri.

Universitatea București / sursa foto: dreamstime.com

„Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria confirmă atât importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică, cât și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene”, mai arată comunicatul Universității București.

Noi perspective

Mai mult, unele fosile anterior atribuite dinozaurului erbivor Zalmoxes prezintă acum trăsături ceratopsiene, ceea ce sugerează că identitatea și diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg vor trebui reconsiderate.

Descoperirea deschide perspective noi asupra modului în care Europa a funcționat în trecut ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diverse grupuri de dinozauri, demonstrând că fostul arhipelag european a fost mai mult decât un teritoriu izolat.