Șefii de stat și de guvern europeni și-au întâmpinat omologii din monarhiile din Golf pentru a consolida legăturile economice, încercând în același timp să găsească un limbaj comun privind criza din Orientul Mijlociu.

A durat aproximativ zece ani, dar Uniunea Europeană și Consiliul de Cooperare din Golf au reușit să organizeze primul lor summit oficial la Bruxelles miercuri, 16 octombrie. Cei douăzeci de șefi de stat și de guvern europeni prezenți, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și șase parteneri din Golf, au avut multe subiecte grele de discutat, dar nu neapărat răspunsuri comune evidente de oferit.

Războiul din Ucraina, apoi conflagrația din Orientul Mijlociu au schimbat situația

Bruxelles-ul l-a întâmpinat pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed Ben Salman, sau pe emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al Thani, ceea ce a fost deja un eveniment în sine și semnul unei adevărate schimbări. În urmă cu șase ani, liderul saudit era persona non grata în Europa pentru că ordonase asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi la consulatul saudit din Istanbul. Cât despre Qatar, este asociat cu Qatargate, acel scandal de corupție care a zguduit Parlamentul European în 2022.

Războiul din Ucraina, apoi conflagrația din Orientul Mijlociu au schimbat situația, punând din nou statele din Golf în centrul jocului economic și geopolitic. Cu rezervele lor de gaze și petrol i-au ajutat pe europeni să se lipsească de hidrocarburile rusești. În același timp, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar au început să joace un rol din ce în ce mai important ca mediatori în diferite conflicte, scrie lemonde.fr. 

Pentru Europa era necesară revizuirea relației sale cu regiunea. În 2022, Uniunea Europeană a adoptat o nouă strategie și a implementat-o ​​datorită trimisului său special, Luigi di Maio. Criticat la numirea sa, fostul ministru de externe italian din cadrul Mișcării 5 Stele (partid antisistem și eurosceptic) a făcut o impresie bună atât la Bruxelles, cât și în Golf.

„Multe diferențe de puncte de vedere”

„În această regiune, în care relațiile interumane contează, a reușit să câștige încrederea interlocutorilor săi”, subliniază Cinzia Bianco, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale. De atunci, schimburile și întâlnirile diplomatice și de securitate au crescut. „Acest summit reflectă dinamica în creștere” dintre cele două regiuni, subliniază Josep Borrell, șeful diplomației europene.

Cu acest summit, cele două blocuri doresc să sporească cooperarea în diferite sectoare: comerț, tehnologie, energie, tranziție ecologică. Deși regiunea Golfului și Europa au înregistrat 170 de miliarde de euro în comerț în 2023, Bătrânul Continent vrea să meargă mai departe și să asigure, în sfârșit, un acord de liber schimb care e amânat de treizeci și cinci de ani. „Un astfel de acord între UE și Golf este foarte dificil”, notează însă un înalt oficial european, „pentru că cele șase țări din Golf nu sunt neapărat de acord între ele”.

Uniunea Europeană se bazează pe un acord-cadru de liberalizare a comerțului

În plus, „voci importante din partea Golfului continuă să respingă includerea de clauze obligatorii din punct de vedere juridic privind drepturile omului, standardele de mediu și limbajul specific privind achizițiile publice, care sunt fundamentale pentru toate acordurile politicii de liber schimb ale UE”, amintește Cinzia Bianco. Pe viitor, în loc să ia în considerare un singur acord, Europa se bazează pe un acord-cadru de liberalizare a comerțului, completat de acorduri bilaterale sectoriale mai specifice cu fiecare țară.

Dincolo de comerț, întrebările geopolitice au animat discuțiile și au dat naștere unei declarații finale aprig negociate, în ciuda „multelor diferențe de puncte de vedere dintre cele două regiuni”, notează Josep Borrell. În ceea ce privește Orientul Mijlociu, europenii și liderii din emirate au convenit să ceară „încetarea focului” atât în ​​Gaza, cât și în Liban, precum și încetarea bombardamentelor israeliene împotriva FINUL, forța Națiunilor Unite din Liban. Europenii și țările din Golf au salutat, de asemenea, alianța globală lansată în septembrie de UE, Arabia Saudită și Norvegia pentru a promova o „soluție cu două state” la conflictul israeliano-palestinian.

Atitudine neclară în privința Ucrainei

Declarația finală a summit-ului a abordat și rolul Iranului, din nou într-o manieră măsurată, limitându-se la a cere o reducere a tensiunilor în regiune. „Diferențele rămân mult prea pronunțate între Europa, care adoptă o poziție din ce în ce mai dură față de Teheran, și statele din Golf, vecini direcți ai Iranului, care doresc să colaboreze diplomatic cu regimul iranian”, notează Cinzia Bianco.

În cele din urmă, în ceea ce privește războiul din Ucraina, declarația rămâne și ea prudentă, cu condamnarea în special a atacurilor împotriva civililor ucraineni și a solicitării pentru o pace justă și cuprinzătoare în Ucraina, fără a insista mai mult asupra rolului Rusiei.

Europenii ar fi dorit o exprimare mai fermă împotriva regimului lui Vladimir Putin, dar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite rămân încă foarte apropiate de Rusia, țară cu care au menținut relații comerciale susținute, facilitând în special eludarea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. În declarația finală, UE a reușit să obțină doar mențiunea unei întăriri a discuțiilor cu privire la aceste sancțiuni. Răul cel mai mic. Autor: Philippe Jacqué. (Traducerea-Rador)