In prezent nu stim – multi cercetatori sunt convinsi ca exista multe alte planete care gazduiesc viata; altii sunt insa convinsi ca aceasta este rara, ba chiar ca am putea fi unicii locuitori ai acestui Univers! Intre timp astronomii cauta de zor planete asemanatoare Terrei. Care sunt insa conditiile  pe care o asemenea planeta trebuie sa le indeplineasca pentru a avea posibilitatea sa fie o planeta locuita?

Noi, oamenii, am descoperit structura atomului, ba mai mult, am descoperit particule minuscule, precum neutrinii, care bantuie prin Univers osciland dintr-un tip de neutrin in altul. Masuram neutrini care provin de la Soare si de la stele indepartat. Fenomene extrem de complexe si fascinante! Am descoperit chir si bosonul Higgs – cel care ne arata cum de a luat nastere masa in Univers. Cautam materia si energia intunecata, insa nu stim daca suntem singuri in Univers.

Originea vietii pe Pamant este un mare mister, pe care incercam sa-l descifram. Una dintre intrebarile pe care ni le punem, nu doar oamenii de stiinta, ci fiecare dintre cei care privesc intr-o noapte senina cerul instelat, este legata de cat de raspandita este viata in acest enorm Univers. Poate o alta creatura pe o planeta indepartata priveste stelele exact in momentul in care-l privim si noi si isi pune aceeasi intrebare: suntem singuri in Univers?

Intrebare pe cat de fascinanta pe atat de complicata, tinand cont ca la ora actuala nu avem semnale clare si de necontestat al existentei altor fiinte in Univers.

Totusi, le cautam! Cautam la ora actuala planete asemanatoare cu a noastra. Cu noile tehnologii si telescoape instalate pe sateliti am fost in stare sa descoperim mai bine de o mie de planete in afara sistemului Solar. Cele mai multe sunt mult mai mari ca Terra, insa cateva sunt asemanatoare Pamantului. Una dintre aceste planete, Kepler-452B, descoperita recent, orbiteaza in jurul unei stele la o distanta care, teoretic, i-ar permite sa gazduiasca viata: adica sa aiba apa in stare lichida.

Exista insa atmosfera pe aceasta planeta? Si structura ei este asemanatoare Terrei? La ora actuala nu stim, intrucat tehnologia nu este destul de avansata pentru a determina existenta unei atmosfere si nici masa acestei planete. Deci nu cunoastem densitatea lui Kepler-452b si nu stim daca are o structura asemanatoare Pamatului. In viitor, pe masura ce tehnologia va evolua, vom avea mai multe informatii utile.

Pana la ora respectiva insa oamenii de stiinta au stabilit niste criterii, facand o serie de calcule, care sa ne permita sa spunem daca o planeta are sanse mai mari sa gazduiasca viata. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca regiunea cea mai favorabila este cea situata intre 13.000 si 32.000 de ani lumina fata de centrul galaxiei noastre (regiune in care suntem si noi cu Sistemul Solar).

In aceasta regiune exista elemente chimice care ar permite formarea unei planete rocioase, care sa aiba o activitate geologica si o atmosfera. In plus, densitatea de stele nu este periculos de mare, deci este mai putin probabil ca explozia unei supernovae sa distruga plantele pe care ar putea lua nastere  viata.

Recent, intr-un articol publicat de Pratika Dayal, Charles Cockell, Ken Rice si Anupam Mazumdar in “The Astrophysical Journal” , cercetatorii au raspuns si la intrebarea: in care galaxii este cel mai probabil sa ia nastere viata? Inteesant este ca raspunsul nu este nicidecum in galaxii asemanatoare cu a noastra, ba dimpotriva! In galaxiile gigante de tip eliptic ar putea exista de 10.000 de ori mai multe planete asemanatoare Terrei decat in galaxia noastra!

In prezent nu avem destule informatii pentru a da  un raspuns sigur la intrebarea: exista alte planete locuite? In viitor vom cunoaste mai bine planetele din apropierea noastra (adica intr-o regiune de cateva sute de ani lumina fata de noi) si poate vom descoperi ceva interesant! Bineinteles, intre timp s-ar putea ca alti locuitori ai unor planete indepartate, la fel de curiosi ca si pamantenii,  sa ne descopere pe noi.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro