Un virus descoperit la liliecii ruși poate infecta oamenii și este rezistent la vaccinurile SARS-CoV-2

Un virus descoperit la liliecii ruși poate infecta oamenii și este rezistent la vaccinurile SARS-CoV-2Sursa foto: Arhiva EVZ

Un virus recent descoperit la un liliac rusesc, similar cu SARS-CoV-2, virusul din spatele COVID-19, are capacitatea de a infecta oamenii și este rezistent la vaccinurile actuale.

O echipă condusă de cercetătorii de la Școala Paul G. Allen pentru Sănătate Globală a Universității de Stat din Washington a descoperit că prezența proteinelor spike din virusul liliacului, denumit Khosta-2, poate infecta celulele umane și este rezistent atât la anticorpii monoclonali, cât și la serul persoanelor vaccinate împotriva SARS-CoV-2. Atât Khosta-2, cât și SARS- CoV-2 aparțin aceleiași subcategorii de coronavirusuri cunoscute sub numele de sarbecovirusuri, informează publicația News Medical.

„Cercetarea noastră demonstrează în continuare că sarbecovirusurile care circulă în fauna sălbatică din afara Asiei - chiar și în locuri precum vestul Rusiei, unde a fost găsit virusul Khosta-2 - reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru sănătatea globală și pentru campaniile de vaccinare în curs de desfășurare împotriva SARS-CoV-2”, a declarat Michael Letko, virusolog la WSU și autor corespondent al studiului publicat în revista PLoS Pathogens.

Necesitatea de a dezvolta vaccinuri universale

Letko a declarat că descoperirea virusului Khosta-2 evidențiază necesitatea de a dezvolta vaccinuri universale care să protejeze împotriva sarbecovirusurilor în general, mai degrabă decât doar împotriva variantelor cunoscute ale SARS-CoV-2.

În acest moment, există grupuri care încearcă să găsească un vaccin care să nu protejeze doar împotriva următoarei variante de SARS-2, ci să ne protejeze de fapt împotriva sarbecovirusurilor în general. Din nefericire, multe dintre vaccinurile noastre actuale sunt concepute pentru virusuri specifice despre care știm că infectează celulele umane sau pentru cele care par să prezinte cel mai mare risc de a ne infecta. Dar aceasta este o listă care se schimbă mereu. Trebuie să extindem designul acestor vaccinuri pentru a proteja împotriva tuturor sarbecovirusurilor”, a spus Michael Letko, virusolog la WSU

Deși sute de sarbecovirusuri au fost descoperite în ultimii ani, predominant la liliecii din Asia, majoritatea nu sunt capabile să infecteze celulele umane. Virușii Khosta-1 și Khosta-2 au fost descoperiți la liliecii ruși la sfârșitul anului 2020 și, inițial, se părea că aceștia nu reprezintă o amenințare pentru oameni.

„Din punct de vedere genetic, aceste virusuri rusești ciudate semănau cu altele care fuseseră descoperite în alte părți ale lumii, dar pentru că nu semănau cu SARS-CoV-2, nimeni nu a crezut că sunt cu adevărat ceva care să ne entuziasmeze prea tare", a declarat Letko. „Dar când ne-am uitat mai atent la ele, am fost foarte surprinși să constatăm că puteau infecta celulele umane. Acest lucru schimbă puțin din înțelegerea noastră despre acești viruși, de unde provin și ce regiuni sunt îngrijorătoare.”

Virusul Khosta-2 poate infecta celulele prin atașarea la o proteină receptoare

Letko a colaborat cu o echipă formată din doi membri ai facultății WSU, prima autoare, ecologista virală Stephanie Seifert și imunologul viral Bonnie Gunn, pentru a studia cele două virusuri nou descoperite. Aceștia au stabilit că totuși Khosta-1 prezintă un risc scăzut pentru oameni, dar Khosta-2 a prezentat câteva trăsături îngrijorătoare.

Echipa a descoperit că, la fel ca și SARS-CoV-2, Khosta-2 își poate folosi proteina spike pentru a infecta celulele prin atașarea la o proteină receptoare, numită enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care se găsește în toate celulele umane. În continuare, aceștia au încercat să determine dacă vaccinurile actuale protejează împotriva noului virus.

Utilizând un ser derivat de la populații umane vaccinate împotriva COVID-19, echipa a văzut că Khosta-2 nu a fost neutralizat de vaccinurile actuale. Au testat, de asemenea, serul de la persoane care au fost infectate cu varianta omicron, dar și anticorpii au fost ineficienți. Din fericire, Letko a spus că noului virus îi lipsesc unele dintre genele despre care se crede că sunt implicate în patogeneza la om. Cu toate acestea, există riscul ca acest vrus să se recombine cu un al doilea virus, cum ar fi SARS-CoV-2.

Pe lângă Letko, Seifert și Gunn, printre coautorii acestui studiu se numără Shuangyi Bai și Stephen Fawcett de la WSU, precum și Elizabeth Norton, Kevin Zwezdaryk și James Robinson de la Universitatea Tulane.