Rămășițele unei specii umane străvechi, acum dispărută, numită Denisovani, au fost găsite pentru prima dată în Asia de Sud-Est. Oamenii de știință căutau rămășițe de la denisovenii din zonă, deoarece știau că unele dintre genele lor au fost transmise populațiilor umane moderne din Asia de sud-est.

Dar până acum, oamenii de știință nu au reușit să le plaseze în mod oficial acolo. Un singur dinte vechi de peste 130.000 de ani care a aparținut unui tânăr Denisovan a fost găsit într-o peșteră din Laos. „Acesta a fost un fel de marele mister: de ce se găsește ADN-ul denisovan în aceste populații din Asia de sud-est, dar nu se găsește în Eurasia sau oriunde altundeva”, Mike Morley, profesor asociat de la Laboratorul de Microarheologie de la Universitatea Flinders și autor al studiului, a spus într-un comunicat de presă.

Primele rămășițe găsite

Dintele a fost găsit într-o peșteră numită Tam Ngu Hao 2 din Laos în 2018. Descoperirile au fost publicate în jurnalul revizuit de colegi Nature Communications. Denisovenii sunt o specie de oameni antici. La fel ca oamenii de Neanderthal, Homo naledi sau Homo bodoensis, ei au dispărut în timp ce oamenii moderni au supraviețuit. Acest subgrup de oameni antici a fost deosebit de evaziv, deoarece foarte puține rămășițe au fost descoperite până în prezent.

Majoritatea rămășițelor au fost găsite în peștera Denisova din Siberia, la mii de mile de Laos. Dar oamenii de știință știau că acești oameni străvechi trebuie să fi coborât până în sud-estul Asiei, unde s-ar fi intersectat cu oamenii moderni. Un studiu din 2020 a constatat că un număr mic de gene Denisovan poate fi găsit în unele populații din Asia de Sud-Est.

Descoperirea din Laos este a doua care a plasat Denisovan în afara Siberiei. Această peșteră, în care au fost găsite primele rămășițe denisovene în 2008, a fost probabil locuită de denisoveni cu aproximativ 300.000 de ani în urmă până la aproximativ 50.000 de ani în urmă. Ne-a învățat că acești oameni probabil au folosit unelte de piatră și că probabil s-au încrucișat cu oamenii din Neanderthal.

Un studiu din 2020 a dezvăluit că un maxilar găsit în Peștera Karst Baishiya din Tibet, județul Xiahe, Gansu, China, provenea dintr-un Denisovan care a trăit aproximativ 160.000 de ani. Condițiile din peșteră înseamnă că ADN-ul dintelui a fost prea prost conservat pentru a fi citit. Dar oamenii de știință au găsit alte indicii despre originile sale. O analiză a proteinelor din dinte a arătat că acesta aparținea probabil unei fete, cu vârsta cuprinsă între 3,5 și 8,5 ani.

Singura dovadă

Structura internă a dintelui seamănă cu forma celor găsite în specimenul tibetan de denisoveni, ceea ce indică faptul că acesta era denisovan. Stânca din jurul dintelui ar putea fi datată, ceea ce indică faptul că acesta a trăit între164.000 și 131.000 de ani în urmă.

Oamenii de știință au fost informați pentru prima dată despre peștera bogată în fosile de către copiii locali în 2018, a declarat pentru The New York Times Laura Shackelford, paleoantropolog la Universitatea din Illinois și coautor al studiului.

Când au ajuns la fața locului, copiii au spus că au găsit oase și că „tot ce puteai vedea erau oase și dinți, încorporate în pereții și în tavanul acestei peșteri”, a spus Shakelford. „Erau peste tot”, a spus ea, potrivit Business Insider.

Cele mai multe dintre acestea erau oase de la porci, căprioare și elefanți, care aveau urme de dinți care sugerează că fac parte dintr-o anumită perioadă. Dar printre fosile, oamenii de știință au găsit un singur dinte aparținând omului antic.