Coordonatoare secției de climatologie a Administrației Națională de Meteorologie, București (ANM), Roxana Bojariu, a comentat recent un studiu publicat în Nature Geoscience şi care arată că ghețarii care se topesc în Groenlanda eliberează în atmosferă o cantitate uriașă de mercur.

Cercetătoarea a subliniat că Arctica se încălzește de trei ori mai repede decât restul globului. Astfel pot fi explicate fenomenele meteo extreme care au lovit planeta în ultimii ani. Şi acesta este doar începutul!

Roxana Bojariu susţine că omenirea trebuie să se obişnuiască de acum înainte cu astfel de fenomene meteorologice. Ele vor fi din ce în ce mai prezente în viaţa noastră.

„O să fie și mai cald odată cu încălzirea Arcticii, dar lucrurile sunt totuși complexe. Nu există o proporționalitate între perturbație și efect pentru că avem de-a face cu procese neliniare.

În sistem se redistribuie căldura și cantitatea de vapori de apă și atunci avem inclusiv aceste fenomene aparent paradoxale. Avem valuri de căldură foarte mari în Canada și inundații catastrofale în Europa”, a explicat coordonatoare secției de climatologie a ANM la Digi24.

Atenţie la ghețarii din Groenlanda

În acelaşi context, un studiu arată că ghețarii care se topesc în Groenlanda eliberează în atmosferă o cantitate uriașă de mercur. Mai departe, mercurul ajunge în ecosistem. Asta au descoperit cercetătorii în trei râuri glaciare și trei fiorduri.

Acolo au fost detectate concentrații-record de mercur. Conform măsurătorilor, au fost cele mai mari din istorie. Doar ceea ce se găsește pe căile navigabile poluate din China se poate compara cu descoperirea amintită.

China generează aproximativ o treime din poluarea cu mercur din lume, iar regimul comunist ignoră faptul că expunerea expunerea la mercur afectează sănătatea mintală.

„Studiul din Nature Geoscience a arătat că, de fapt, sursa de mercur se află în învelișul de gheață. E vorba mai ales de zona din sud-vestul Groenlandei. E legată de roci care conțin o cantitate destul de mare de mercur și, evident, este vorba de un întreg complex acolo.

O mare cantitate de mercur este eliberată

Dacă se topește acest înveliș de gheață, din păcate, o mare cantitate de mercur este eliberată și influențează ecosistemele, lanțurile trofice, practic, toate viețuitoarele sunt într-un fel afectate.

Se transmite acest mercur în ape, iar peștii se hrănesc cu fitoplancton. Noi ne hrănim cu peștii și este o reacție în lanț. Probabil că deja mercurul afectează peștii într-o măsură mai mare sau mai mică.

Acest mercur este o otravă și vedem astfel încă un efect surprinzător al încălzirii globale, pentru că acolo, topirea învelișului de gheață se produce din cauza încălzirii globale și se accelerează din cauza încălzirii globale.

Trebuie să ne așteptăm ca încălzirea globală să aibă efecte care uneori nu sunt cuantificabile la prima vedere, abia după studii vedem că este un efect al încălzirii globale, așa cum, de pildă, topirea permafrostului are, iarăși, efecte surprinzătoare, dincolo de cele legate de accelerarea încălzirii globale, prin eliberarea de etan și dixod de carbon.

Agenți patogeni care pot fi activați

Acel permafrost conține, de exemplu, agenți patogeni care sunt inactivați, dar odată topită gheața, ei pot fi activați. Dacă vorbim de alte efecte, sunt efecte care au loc de exemplu în solurile din Arctica. Acolo, dacă peste vară am avut incendii de vegetație, aceste incendii, în anumite tipuri de soluri, pot să rămână și să mocnească și să reizbucnească în primăvara următoare cu efecte și mai distrugătoare.

(…) Pe de altă parte, există și alte procese prin care avem de-a face cu secetă - incendii de vegetație s-au semnalat în unele zone din Arctica - pentru că avem și limitări legate de rezerva de apă din sol, temperaturile cresc și nu peste tot rezerva de apă face față”, a declarat subliniază Roxana Bojariu.