Cel mai recent anunț făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la impunerea unui embargo asupra energiei rusești a stârnit nenumărate îngrijorări pe plan internațional. Multe voci au anunțat, în ultimele două luni de zile, declanșarea unei situații de criză în cazul în care Uniunea Europeană se va delimita complet de gazele rusești. Printre acestea se numără și președintele Gas Infrastructure Europe (GIE), Torben Brabo, care este de părere că europenii vor fi nevoiți să facă față unei „crize profunde”.

Ruperea blocului comunitar european de gazele naturale din Rusia va genera „o criză profundă”, este de părere președintele GIE, organizația profesională a transportatorilor de gaz din Uniunea Europeană. Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

După disputele privind gazele naturale dintre Rusia-Ucraina-Europa din 2006 și 2009, urmate de tensiuni în urma crizei ucrainene din 2013-2014, UE a încercat să își reducă dependența de importurile de gaze naturale rusești. Cu toate acestea, Rusia a continuat să furnizeze aproximativ 45% din consumul de gaze al blocului comunitar european.

UE se va confrunta cu cea mai amplă criză de până acum

„Importurile de gaze din Rusia acoperă 45% din consumul UE, iar gazul asigură 25% din consumul total de energie al Europei, așa că 10% din consumul de energie al continentului este dependent de ruși. Iar dependența nu e uniformă, unele țări și regiuni vor fi mult mai afectate decât altele în scenariul opririi livrărilor Gazprom.

Principala mea concluzie este că socotelile Comisiei Europene privind înlocuirea gazului rusesc nu sunt 100% corecte, fiind prea optimiste pe partea de LNG și biometan. În privința LNG, probabil că jumătate din ținta Comisiei ar putea fi atinsă ușor, dar mai mult ar fi dificil. În SUA, de exemplu, nu au suficientă capacitate de lichefiere pentru a livra cei 15 miliarde de metri cubi suplimentari despre care vorbesc. Iar în ceea ce privește Qatarul și alți producători din Orientul Mijlociu, capacitatea lor de producție este deja vândută în avans altor clienți, ceea ce înseamnă că noi ar trebui să o cumpărăm de la aceștia, ceea ce este mai greu.

Fără gaz rusesc, suntem probabil în cea mai rea situație în care am fost vreodată”, a declarat Torben Brabo, potrivit InfoFinanciar.

Urmează raționalizarea consumului de gaze naturale?

Șeful organizației GIE a explicat că UE nu dispune de infrastructura necesară pentru a gestiona transferurile de energie rusească pe direcție inversă decât până acum. Infrastructura actuală, care a fost construită în urmă cu 30-40 de ani cu scopul de a importa gaze din Rusia, a fost gândită pentru a le distribui ulterior în direcția est-vest către restul UE, nu invers, lucru care va genera blocaje și alte probleme în aprovizionare, a arătat Torben Brabo.

„Acum, mai mult decât oricând, este momentul impunerii de măsuri de conservare a energiei. Planul în 10 puncte al Agenției Internaționale a Energiei de reducere a dependenței UE de gazul rusesc sugerează consumatorilor reducerea temporară a temperaturii din locuințe. Diminuarea căldurii din clădiri cu 1 grad ar duce la scăderea consumului de gaze în Europa cu circa 10 miliarde metri cubi pe an. La mine acasă, am redus temperatura cu 12 grade. Familia mea a fost nemulțumită, dar asta este – toți trebuie să folosim energia într-un mod mai eficient”, a afirmat președintele GIE, Torben Brabo, citat de InfoFinanciar.

Dac[ previziunile se adeveresc, și România va fi lovită de această criză, chiar dacă autoritățile spun că România are rezerve de gaze. În România, gazele au fost raționalizate înainte de 1989, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu.