Clienţii cu un grad prea mare de îndatorare sau cu garanţii care nu mai acoperă valoarea creditului au şi ei acces la credite mai ieftine, chiar dacă trebuie să urmeze o procedură mai complicată.

Scăderea costurilor la credite din ultimul timp, dar şi flexibilizarea condiţiilor de transfer de la o bancă alta, după apariţia Ordonanţei 50, au accelerat refinanţările.

Kiwi Finance, cel mai mare intermediar local de credite, a consiliat acordarea, în primul semestru, a unui volum de împrumuturi dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2010, 60% din total fiind refinanţări, în special consolidarea mai multor credite în unul singur, potrivit Ancăi Bidian, CEO al companiei.

Soluţia este la îndemâna celor cu venituri mari şi care dispun de garanţii suficiente pentru a accesa noul credit. Clienţii cu venituri mici îşi permit mai greu diminuarea costului. În multe cazuri există, însă, şi pentru ei soluţii de refinanţare, ca să nu fie nevoiţi să apeleze la o variantă mai dezavantajoasă, restructurarea creditului, care ar implica automat creşterea costului finanţării.

Trei dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă clienţii care încearcă să obţină o refinanţare sunt: expunerea prea mare pe credite, nivelul mic al garanţiilor, precum şi creşterea accelerată a ratelor în franci elveţieni.

Cum scapi de problema cardului de credit

Persoanele care doresc să-şi refinanţeze un credit de nevoi personale sau ipotecar şi un credit pe card pot întâmpina o problemă. Deşi, să presupunem, au accesat doar 1.000 de lei de pe card, banca la care vor să refinan ţeze va calcula gradul maxim de îndatorare al solicitantului pe baza creditului maxim ce poate fi accesat, care poate urca la 3.000 – 4.000 de euro.

Debitorul poate retrage oricând de la bancă valoarea maximă a creditului, iar creditorul îşi ia această măsură de precauţie, pentru a nu acorda credite unui client prea îndatorat.

Astfel, mulţi clienţi nu se vor mai încadra pentru refinanţare, pentru că nivelul indatorării calculat de bancă ajunge să reprezinte prea mult din venit. Una din soluţiile propuse de broker în acest caz este "să ceară băncii să-i reducă limita de credit la cât a accesat efectiv de pe acest card, respectiv 1.000 de lei", îndatorarea scăzând astfel simţitor.

Totodată, acesta poate "să se îndrepte spre un creditor care îi ia în calcul limita minimă lunară de plată pentru card de 2% din soldul creditului pe card. De regulă, băncile calculează o limită minimă lunară de plată între 2 şi 5%", spune Anca Bidian.

Ce faci dacă eşti client "captiv"

Cei care au accesat credite ipotecare mari, în 2007 şi 2008, întâmpină probleme când vor refinanţeze din cauză că nivelul garanţiei, reprezentat de valoarea locuinţei, a scăzut mult, în urma căderii pieţei imobiliare. Prin urmare, clientul nu va mai avea garanţii suficiente pentru a susţine noul credit, de refinanţare.

"Cei care au luat credite imobiliare în 2008, pe vârf de piaţă imobiliară, sunt captivi. Unii clienţi au venit cu o garanţie suplimentară ori au acceptat să achite din surse suplimentare o parte din sold, aşa încât să rămână cu un credit care este acoperit din garanţie".

Păstrezi creditul în franci?

Debitorii care se tem că francul va creşte în continuare, până la niveluri care nu le-ar mai permite susţinerea ratelor, pot face transferul creditelor din franci în euro, "dar trebuie să marcheze pierderea şi anume creşterea soldului. Echivalentul în euro din 2008 al creditului în franci era mai mic decât acum, din cauza evoluţiei cursului", a spus Anca Bidian.

Orice transfer de acest gen implică, însă, un pariu valutar. De regulă, francul este considerat de investitori o monedă refugiu: scade în perioadele de stabilitate economică şi creşte când situaţia e instabilă.

SOLUŢII

Clienţii de afară fac câte opt refinanţări

De multe ori, clientul nu are altă posibilitate decât restructurarea creditului, deci o perioadă de graţie cu diminuarea ratelor, prelungirea perioadei de creditare sau o altă formă de scădere a ratei lunare, dar prin care costul total al creditului creşte. E vorba de clienţii care nu au acces la refinanţare din cauza gradului mare de îndatorare, dar care au nevoie de rate mai mici.

"Peste 10 ani, poate că debitorul va avea mai mulţi bani şi va reuşi să se refinanţeze. În ţări mature, clienţii refinanţează un credit de şapte-opt ori", spune Anca Bidian.

SCĂDERE

Preţurile caselor au intrat în rândul lumii

Când au avut primele probleme cu creditele, multe bănci le-au propus clienţilor restucturarea, deci amânări la plată. "Aceasta este însă doar o amânare a problemei. Dacă cineva are o problemă tranzitorie, atunci se poate apela la o restructurare. Dar dacă vorbim de şomaj, de diminuare drastică a venitului, o restructurare doar amână problema", spune Anca Bidian. Dacă dificultăţile nu dispar, clientul va avea aceleaşi greutăţi la rambursare.

"Tocmai de aceea, am încercat să propunem clienţilor refinaţarea simplă sau prin consolidare a împrumuturilor pentru că mulţi se aflau în situaţia în care aveau acces la această soluţie. Când ai o soluţie intermediară până la a restructura un credit, trebuie să ştii de ea", spune Bidian.

Reapar tranzacţiile mari

Potrivit acesteia, în 2011, au reapărut tranzacţiile de peste 100.000 – 150.000 de euro. "Sunt clienţii cu venituri peste medie spre mari, care sunt la prima sau a doua achiziţie", spune şefa Kiwi. Potrivit acesteia, preţurile la imobiliare au ajuns la un nivel acceptabil.

"Există o rată de accesibilitate, validată în toată lumea, între venitul mediu şi preţul pe metru pătrat, calculat ca raport dintre costul metrului pătrat şi venitul mediu. Se consideră că are o valoare echilibrată când este de 2 – 2,5. În 2007, aveam în România un raport peste 6, deci o bulă imobiliară", adaugă Anca Bidian.

• Alfă AICI trei soluţii pentru o rată mai mică la credit