Tot mai mulți români, convinși că tehnologia poate crește calitatea educației. Expert: Direcția e bună, dar e nevoie de îndrumare

Exclusiv. Șapte din zece români consideră că utilizarea mai intensă a tehnologiei în școli ar crește calitatea educației și ar pregăti elevii pentru meseriile viitorului, arată un studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute, think thank-ul dedicat promovării și accelerării digitalizării în România. Conform analizei, românii privesc cu ochi buni folosirea tehnologiei în școli, dar pun accentul și pe provocările care pot încetini procesul.

Școala viitorului, așa cum o văd românii

Percepția românilor asupra digitalizării devine tot mai favorabilă: în 2025, 70% o consideră un aspect pozitiv, față de 63% în 2024. Românii apreciază că țara se situează la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în ușoară creștere față de anul precedent.

Cele mai bine cotate sunt calitatea internetului și digitalizarea companiilor private (4/5 și respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituțiilor publice și nivelul general al competențelor digitale primesc note mai mici (3,5/5).

Analiza pe segmente arată că tinerii din Generația Z percep digitalizarea mai pozitiv decât generațiile mai mature, iar în funcție de gradul de urbanizare, orașele cu peste 200.000 de locuitori obțin cel mai mare scor (3,8/5), zonele rurale se situează la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub media națională, cu 3,3/5.

„Capul racheților din Moldova” va fi extrădat în România. Unde s-a ascuns timp de 17 ani

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 2-3 mai 2026.  „Să facem, din nou, pe Pluton, o planetă!”

Competențele digitale și utilizarea tehnologiei în România

Românii își evaluează competențele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5. Cele mai bine pregătite din punct de vedere digital sunt elevii (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), în timp ce părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).

Internetul este folosit în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenți se încadrează în categoria utilizatorilor susținuți, petrecând cel puțin trei ore zilnic online. Smartphone-ul este dispozitivul predominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone și tabletă.

Elevi. Sursa foto: Freepik

Școala de azi și percepția publică

Percepția generală asupra școlii rămâne modestă, cu o notă medie de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români acordă note între 5 și 8, doar 14% acordă 9–10, iar 12% oferă un scor sub 5. Aceste evaluări se corelează aproape perfect cu percepția privind nivelul de digitalizare al școlilor.

Principala caracteristică a școlii de astăzi este învățarea prin memorare și pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitați. Totodată, nevoia de dezvoltare a abilităților digitale, a muncii în echipă și a comunicării devine tot mai accentuată.

„Studiul arată niște puncte pozitive. Dacă îi ajutăm pe copii și pe profesori să înțeleagă lucrurile pozitive din ecosistemul digital, ce pot face cu tool-urile digitale, cum pot să își îmbunătățească accesul la conținut din mii de resurse globale, efectul pozitiv va fi mai puternic decât pierderea a jumătate de oră din interacțiunea cu profesorul”, a explicat, exclusiv pentru EVZ, Robert Berza, director Edge Institut.

Misiune dificilă pentru profesori

Potrivit expertului, profesorii ar trebui să folosească inteligența artificială în procesul de predare și să îi îndrume pe elevi în această direcție.

„Întotdeauna când există genul ăsta de topic vor fi niște puncte pro și contra, însă mesajul meu este că, dacă digitalizarea și anumite aplicații orientate spre metode de învățare care ar putea apărea odată cu valul de AI ar crește puternic calitatea educației, nu ne-am pune problema că se pierde o jumătate de oră de interacțiune umană.

Dacă profesorii integrează tehnologia și AI-ul în metoda de învățare și le recomandă copiilor tool-uri în care pot lucra poate în grup, există o interacțiune care nu dispare, dar în același timp calitatea educației crește”, a adăugat el.

Relația părinților și elevilor cu unitățile de învățământ este moderată, conform studiului. Procesul de înscriere și comunicarea cu școala funcționează relativ bine, însă monitorizarea progresului elevilor și utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.

Perspective pentru 2030

Până în 2030, românii se așteaptă ca metodele de învățare să se transforme radical. Flexibilitatea programei și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev devin esențiale, iar tehnologia digitală va fi principalul motor al schimbării.

Materialele tradiționale vor fi înlocuite treptat cu resurse digitale, iar ritmul predării va fi individualizat. Învățarea va deveni mai interactivă și flexibilă, combinând munca în echipă cu activități individuale realizate acasă. Platformele digitale și realitatea augmentată vor fi instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie, marcând o schimbare profundă în modul de predare și învățare.

„Acest proces implică mai mulți stakeholderi. Nu poți să faci o transformare digitală fără să implici mai mulți specialiști în zona de educație, din minister sau din afară, posibil sindicate, mediu privat, organizații civice care să ajute genul ăsta de salt”, a continuat expertul.

Inteligența artificială ar ușura procesul de învățare

Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și reducerea poverii birocratice pentru profesori sunt priorități majore, în timp ce rolul școlii de a pregăti elevii pentru carieră și de a stimula comunicarea și munca în echipă rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educației va fi mai degrabă digital decât clasic.

Respondenții își doresc ca școlile să fie mai bine dotate, cu table interactive, calculatoare și tablete pentru elevi, considerate condiții de bază pentru o educație modernă.

Atitudinea față de digitalizare și barierele existente

Românii privesc cu optimism creșterea utilizării tehnologiei în școli: 72% consideră că ar fi benefică, 64% susțin folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi, iar 70% sprijină obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări. Impactul pozitiv al digitalizării este resimțit de toate categoriile: 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți afirmă că aceasta le-ar simplifica viața.

Studiul evidențiază mai multe obstacole care încetinesc procesul de digitalizare în școli. Printre cele mai frecvente se numără dependența de dispozitive (35%), distragerea elevilor de la obiectivele educaționale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinți (28%) și lipsa pregătirii profesorilor (27%).

Un alt aspect important este siguranța copiilor în mediul digital, inclusiv riscurile de cyberbullying și furt de date personale. Concluzia este că nu există o singură barieră majoră, ci un cumul de factori psihologici, tehnici și organizaționali, ceea ce face ca soluțiile să fie complexe și adaptate contextului.

„Mesajul nostru este să punem educația în acest ecosistem al digitalului, pentru că foarte mulți copii petrec timp online fără să fi fost educați despre ce înseamnă platformele, unde să identifice mai clar adevărul și unde e minciuna, unde este ficțiune”, susține expertul.

Cine ar trebui să conducă procesul

Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că inițiativa digitalizării ar trebui să vină de la Ministrul Educației. Inspectoratele școlare (38%) și unitățile de învățământ (34%) sunt văzute ca actori secundari, în timp ce companiile private și organizațiile non-guvernamentale au o influență mult mai redusă.

„Un lucru e clar din acest studiu: când îi întrebi pe români cine ar trebui să aibă responsabilitatea acestei transformări digitale, se uită către Ministerul Educației, apoi către inspectorate și școli. Înainte de toate, ministrul Educației ar trebui să îndeplinească așteptările românilor și, dacă aceștia identifică ministerul ca leadership la nivel de digitalizare, cred că deja e un semnal”, a explicat reprezentantul Edge Institute.

În acest context, expertul a oferit exemplul Estoniei, unde rezultatele din sectorul educației sunt lăudabile. Potrivit acestuia, Ministerul Educației ar trebui să fie primul care ar trebui să facă pașii necesari spre digitalizare.

„Dacă ne uităm pe plan extern la Estonia, care au rezultatele foarte bune pe educație, toată țara s-a încolonat în jurul unui efort care se numea Tiger Leap și care a apărut acum aproape 20 de ani. În concluzie, nu este doar un efort al ministerului, trebuie cu toții să punem umărul, însă leadershipul trebuie să vină de acolo”, a mai spus el.

Inteligența artificială – oportunități și temeri

Românii privesc inteligența artificială ca pe o oportunitate în educație. Printre beneficiile identificate se numără alternative mai accesibile la meditații (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Alte avantaje includ bibliotecile digitale și simulările virtuale pentru concepte complexe.

În același timp, principala îngrijorare este pierderea contactului uman și a relației directe dintre elevi și profesori. Alte temeri includ presiunea psihologică asupra elevilor și riscul unor recomandări superficiale. Surprinzător, românii nu consideră că inteligența artificială ar putea înlocui locurile de muncă ale profesorilor.

Întrebat dacă digitalizarea și folosirea inteligenței artificiale în școli ar putea afecta legătura profesor–elev, reprezentantul Edge Institute a oferit un răspuns ferm.

„Deja există temerea asta, dar cred că identificarea acestor bariere are legătură cu comportamentul existent astăzi. Deja copiii petrec ore întregi în fața ecranelor. Petrecem timp să le explicăm copiilor când sunt pe stradă cum se traversează. Adică avem o educație civică pe care să o transmitem către copii, dar în mediul digital, uneori copiii sunt cu noi în cameră și ni se pare că sunt safe, dar ei petrec mult timp într-o lume în care nu au învățat de mici ce e bine și ce e rău”, a explicat expertul.

Despre studiu

Studiul „Digitalizarea sistemului de educație în România” a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute în august 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Datele au fost colectate online și comparate cu rezultatele ediției anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeași populație țintă.

Edge Institute este un think tank alcătuit dintr-un grup de experți independenți, care împărtășesc viziunea de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, prin dezvoltare și transformare digitală.