Patru tineri seropozitivi se pregătesc să devină asistenţi medicali şi să-i ajute pe cei cu aceeaşi boală. Doi dintre ei ne-au povestit greutăţile şi aşteptările lor.

Împinşi de la spate de "mentorul" lor, medicul Paul Marinescu, care i-a adoptat de mici, dar şi de propria ambiţie, patru tineri infectaţi cu virusul HIV în anii ’90 urmează, în premieră, cursurile şcolii medicale postliceale şi se pregătesc să fie colegi cu cei care i-au tratat.

Învaţă cot la cot cu cei "sănătoşi" şi au trecut cu bine de "încercările" primului semestru. Tinerii fac parte dintrun grup de peste 20 de bolnavi care, după ce au fost abandonaţi de părinţi, au fost luaţi în grijă de medicul infecţionist Paul Marinescu, care, ajutat de oameni cu suflet mare, îi susţine financiar şi astăzi.

Vor să repare "greşeli şi prejudecăţi"

Astăzi, copii din generaţia HIV care au refuzat să moară şi-au întemeiat familii, au copii sănătoşi, merg la şcoală sau la facultate.

Mihai şi Adina, doi dintre viitorii asistenţi medicali, vor să fie de cealaltă parte a baricadei, să-i trateze pe cei ca ei şi să repare "greşelile" şi prejudecăţile cu care s-au confruntat acum ceva timp. Deşi legea le permite să lucreze în orice specialitate, îşi doresc cu precădere secţia de "infecţioase". De altfel, mai mulţi asistenţi medicali seropozitivi sunt, la rândul lor, pacienţi.

"Planul nostru iniţial a fost să lucreze în secţiile de boli infec ţioase, în special HIV, dar ei pot lucra în orice altă secţie. Nu sunt singurii care fac acest lucru. Eu, personal, îi îngrijesc pe alţi asistenţi seropozitivi, care au luat probabil virusul din spital. Îi trimit la analize, îi monitorizez", povesteşte Paul Marinescu, medic de boli infecţioase.

Părinţii care l-au abandonat sunt acum mândri de el

În prezent, tinerii sunt la faza în care acumulează cunoştinţe teoretice, iar prima oară când vor pune piciorul într-o unitate medicală va fi la Spitalul de Boli In fec ţioase din Singureni, unde medicii care i-au îngrijit le vor deveni colegi. "Am o mare satisfacţie că au pornit pe drumul acesta, e o trecere spectaculoasă", povesteşte însufleţit "tatăl" copiilor.

Mihai are 22 de ani, şi boala nu este un dezavantaj pentru el. Mai degrabă, faptul că e singur într-o clasă de fete şi ţinta directă a tachinărilor acestora este un dezavantaj. Se simţea atras de calculatoare, dar a renunţat la ele în favoarea medicinei pentru că ştie ce înseamnă boala şi drumul casă-spital mai mult decât oricine.

Din acelaşi motiv, vrea să rămână legat de glie, în Singureni, acolo unde se află, de fapt, "familia lui de cruce". Are şi o familie adevărată cu care a reluat legăturile de Revelion, după mai bine de un deceniu. Anii lipsă nu mai pot fi recuperaţi, însă părinţii pot fi mândri de el şi atât: tânărul a ales să meargă pe drumul lui.

Personalităţi în schimbare

Adina, la cei 21 de ani ai ei, s-ar desprinde mai uşor de locurile natale, "să înceapă de la zero", unde n-o cunoaşte nimeni. Pentru că, deşi au învins boala, este la vârsta la care nu e aşa de sigură că poate lupta şi cu prejudecăţile celor din jur.

Nu i-a fost uşor să lege prietenii, dar a avut un avantaj faţă de Mihai. Se simte atrasă de psihologie, care o ajută să găsească răspunsuri, spune ea. Cât despre familia din care provine, nu o cunoaşte şi nici nu-şi doreşte.

Întrebaţi de viitor, cei doi tineri sunt rezervaţi. Au învăţat să aibă idealuri, fără a-şi face planuri concrete. Îşi doresc o familie, copii, dar nu sunt priorităţi în viaţa lor. Sunt la vârsta la care cariera e mai importantă decât zvâcnirile de moment ale inimii.

"Ei au crescut, s-au modificat raporturile, relaţiile cu cei din jur. Dacă înainte nu aveau nicio reţinere în a-şi face cunoscută boala, personalitatea lor în continuă schimbare şi adolescenţa acestora târzie scot la iveală permanent orgolii. Unul dintre băieţi a vrut să-şi cumpere o casă, să locuiască singur, alte fetiţe s-au măritat cu persoane sănătoase, alţii şi-au căutat de muncă", decriptează medicul Paul Marinescu comportamentul tinerilor.

Mulţi dintre copiii pe care i-a avut în grijă urmează acum propriul drum. "Ioana, Bomboana, Ramona, Ofelia s-au măritat. Ioana are două fetiţe sănătoase, seronegative. Octavian, în criză de personalitate, încearcă o viaţă independentă. Nicu e în clasa a XIII-a, Sucă şi Petronela în clasa a IX-a, Loredana, Ramona, Ileana şi Florenţa urmează terapie specifică celor cu dizabilităţi mentale", adaugă medicul Marinescu.

Mândria lui sunt cei patru care urmează şcoala sanitară şi care peste doi ani vor deveni asistenţi medicali. "Poate nu reuşeam toate aceste lucruri fără oameni adevăraţi, care, pe măsura posibilităţilor, ne-au ajutat în momentele cele mai grele", conchide Paul Marinescu, nu înainte de a-i mulţumi unui membru al familiei profesorilor Manda, care an de an îl ajută să le ofere copiilor "condiţii normale de viaţă".

OPINIE

"Legal şi etic" au voie să lucreze în spital

Legea le permite tinerilor cu HIV să devină asistenţi medicali.

"În mod legal şi etic, nu le putem interzice să lucreze în spital, atât timp cât respectă anumite reguli. În plus, odată ce au fost admişi la şcoala postliceală, nu mai este nicio îndoială că pot profesa. Desigur, anumite specializări, precum chirurgia, presupun condiţii mai speciale de muncă. Nu cred că intenţia lor este să lucreze în aceste domenii, ci, mai degrabă tot cu persoane seropozitive", spune Carmen Mazilu, preşedinta Ordinului Asistenţilor Medicali, filiala Bucureşti. STATISTICĂ

Infecţia cu HIV în România

• Număr total de cazuri HIV/SIDA (1985-2010) - 16.522
• 0-14 ani (la data diagnosticului) - 9.831
• Peste 14 ani - 6.691
• Total decese SIDA - 5.664
• Număr pacienţi HIV/SIDA în viaţă - 10.924
• Total SIDA (1985-2010) - 11.966
• Total HIV (1992-2010) - 4.556
• Cazuri HIV/SIDA noi, depistate în 2010 - 275 (145 HIV, 130 SIDA)
• Decese în 2010 - 83 

SURSA: www.cnlas.ro