Primarii localităţilor din jurul oraşului de pe Bega şi-au dat acordul pentru concretizarea proiectului care se coace de şapte ani.

Timişoara ar putea deveni una dintre primele metropole din ţară după ce, ieri, în cadrul dezbaterii iniţiate de Consiliul Judeţean Timiş, toţi cei 27 de primari ai localităţilor din jurul municipiului şi-au exprimat acordul în a se uni cu oraşul de pe Bega, pentru a forma „Zona metropolitană Timişoara“, care va ocupa o suprafaţă de 290.000 de hectare şi va avea, într-o primă fază, în jur de 500.000 de locuitori.

Primul pas spre construirea metropolei Timişoara va fi făcut pe 1 august, dată până la care fiecare dintre cei 28 de primari trebuie să transmită în scris acordul de a se integra în zona metropolitană. Ulterior, până la data de 1 octombrie, fiecare dintre aceste primării trebuie să adopte o hotărâre de consiliu local prin care să-şi legifereze acceptul. Plan comun de dezvoltare

În toată zona va exista o reţea unitară de transport în comun, va fi stabilită o soluţie unică de reabilitare a clădirilor, având în vedere eliminarea pierderilor de energie. De asemenea, se vor urmări acţiuni de protecţie a mediului, în timp ce forţa de muncă va putea fi orientată acolo unde este nevoie, pentru a nu mai exista blocaje din cauza şomajului scăzut în oraşe, pe fondul lipsei de ocupare profesională în mediul rural.

„În principiu, soluţia înfiinţării acestei zone ar necesita, în primul rând, constituirea voluntară a unui parteneriat al localităţilor aflate în zona de influenţă a municipiului Timişoara, urmată de asigurarea funcţionării acestuia prin convenirea rolului fiecărui membru (localitate) şi elaborarea unui plan strategic comun de dezvoltare pe termen lung, convenită între toţi membrii parteneriatului“, a declarat preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Discuţii de 7 ani

Necesitatea unificării Timişoarei cu localităţile periurbane a apărut în 2001, în momentul în care s-a constatat că dezvoltarea economică a oraşului este paralizată, investiţiile stagnează, circulaţ ia rutieră s-a blocat, iar numărul populaţiei creşte. Tot mai mulţi timişoreni începeau să-şi construiască case în satele din jur, în timp ce ţăranii de acolo trăgeau spre Timişoara.

În vreme ce dezvoltarea Timişoarei s-a blocat, localităţile periurbane s-au extins, prin construirea unor adevărate cartiere noi de vile, până la graniţa cu reşedinţa de judeţ. Strategul Timişoarei metropolitane a fost fostul arhitect-şef al oraşului, Radu Radoslav care consideră că oraşul repetă o etapă de dezvoltare similară cu altele trei, de referinţă, din istoria sa: când a trecut de la administraţia turcească la cea austriacă, de la cea austriacă la cea ungară, respectiv de sub administraţia ungară la cea românească.

De fiecare dată au existat câte 15 ani de tranziţie urmaţi de două decenii de dezvoltare, în care numărul locuitorilor s-a dublat. De altfel, toate estimările arată că, până în anul 2050, Timişoara îşi va dubla populaţia şi îşi va tripla suprafaţa, a declarat arhitectul. „Singura soluţie viabilă pentru deblocarea oraşului rămâne transformarea Timişoarei în metropolă, incluzând comunele din preajmă, care se află pe o rază de 30 de km depărtare de oraş, construirea de şosele cu patru benzi şi a unor parcări sub şi supraterane“, susţine Radoslav.

STRUCTURĂ

28 de localităţi

Viitoarea zonă metropolitană va cuprinde 28 de localităţi. Nucleului Timişoara i se vor adăuga un oraş, Recaş, şi 26 de comune: Becicherecu Mic, Chevereşu Mare, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Jebel, Liebling, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Parţa, Pişchia, Remetea Mare, Sacoşu Turcesc, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român, Şag, Bucovăţ, Biled, Maşloc, Peciu Nou şi Satchinez, Uivar, Dudeştii Noi, Pădureni.

500 de mii de locuitori va avea noua aglomerare urbană din inima Banatului