Josep Borrell, şeful diplomaţiei UE, a anunţat că cei 27 de miniştri de externe au convenit să lanseze o nouă operaţiune cu nave, avioane şi sateliţi în sprijinul embargoului armelor impus de ONU Libiei.

Pentru a contracara obiecţiile conform cărora operaţiunea s-ar putea transforma într-o misiune de salvare a migranţilor, Borrell a promis că navele vor fi retrase dacă devin „un factor de atracţie” care încurajează migranţii să se angajeze în traversări riscante din Libia în Europa. Angajamentul a ajutat la eliminarea opoziţiei de care se lovea misiunea, din partea Italiei şi Austriei, ale căror guverne au blocat un compromis anterior.

Borrell a salutat acordul după „cele mai prelungite discuţii pe care îmi amintesc să le fi avut vreodată”, spunând că luni la 9 dimineaţa nu era sigur că se va putea ajunge la o înţelegere.

Armele şi mercenarii străini alimentează ţara nord-africană sfâşiată de război, evidenţiind slăbiciunea Europei în propria sa vecinătate. În weekend, adjunctul emisarului special al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, a calificat embargoul asupra armelor drept o glumă.

În cel mai recent ciclu de violenţe din Libia se înfruntă generalul Khalifa Haftar, liderul Armatei Naţionale Libiene, cu guvernul susţinut de ONU al premierului Fayez al-Sarraj.

Haftar este finanţat şi înarmat de Emiratele Arabe Unite, iar Rusia i-a furnizat mercenari. Sarraj este sprijinit de Turcia, care a trimis nu mai puţin de 2.000 de luptători din Siria. Influenţa diplomatică europeană a fost obstrucţionată, ţările din UE susţinând tabere adverse, Franţa pe Haftar iar Italia pe Sarraj.

Navele care vor participa la noua misiune – care va fi numită Operaţiunea UE Supraveghere Activă – vor patrula pe o porţiune de aproximativ 100 km în largul Libiei, zonă din Mediterana care este principala rută pe care sunt aduse arme în ţară.

Într-un memoriu intern UE, dat publicităţii de gruparea pentru libertăţi civice Statewatch cu sediul în Londra, se evidenţiază că UE nu se aşteaptă să fie implicată în salvarea de oameni. „Activele navale pot fi desfăşurate în zonele cele mai relevante pentru implementarea embargoului armelor, în partea estică a zonei de operare sau la cel puţin 100 km în largul coastei libiene, unde şansele de a întreprinde operaţiuni de salvare sunt mai mici”, se arată.

La convenirea constituirii operaţiunii navale, miniştrii UE au pus capăt Operaţiunii Sophia, creată în 2015 pentru combaterea traficului de oameni şi prevenirea pierderii de vieţi pe mare.

Patrulele maritime din cadrul operaţiunii Sophia au fost suspendate în luna martie anul trecut, după ce guvernul de atunci al Italiei, coaliţie populistă de extremă dreapta, a ameninţat să facă uz de veto pentru întreaga operaţiune. Misiunea, care a fost redusă la monitorizarea prin satelit şi patrule aeriene, fusese numită după un copil născut de o mamă somaleză salvată pe mare împreună cu alte 453 de persoane de o ambarcaţiune germană care făcea parte dintr-o operaţiune UE. Şefa de atunci a politicii externe a UE, Federica Mogherini a spus că numele urma să „aducă un omagiu vieţii oamenilor pe care noi îi salvăm”.

Deşi obiectivul Operaţiunii Sophia a fost ulterior extins asupra ajutorului în sprijinul embargoului armelor impus de ONU Libiei, mai multe ţări UE au vrut ca noua misiune de control al armelor să nu mai poarte acest nume. „Există un consens în esenţă, că acum noi vrem o operaţiune militară şi nu o misiune umanitară”, a spus ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg.

Borrell, şeful tranşant al politicii externe a UE, a spus că este absurd ca Austria, ţară fără ieşire la mare şi lipsită de forţe navale, să blocheze resuscitarea Operaţiunii Sophia. De asemenea, el a respins cu vigoare argumentele conform cărora noua operaţiune navală ar crea un efect de atracţie.

După întrunirea miniştrilor de externe, Borrell a avut un ton mai diplomatic, vorbind despre „preocupările legitime ale unor state membre privind potenţialul impact asupra fluxurilor migratorii, prin aşa-numitele efecte de atracţie”. El a promis că acestea vor fi monitorizate, adăugând că „în cazul constatării unor efecte de atracţie pentru migraţie, activele maritime vor fi retrase din zonele relevante”.

Articol de Jennifer Rankin de la Bruxelles

Traducerea: Adriana Buzoianu, RADOR

Te-ar putea interesa și: