Moartea artistului a fost anunțată și pe pagina de Facebook a teatrului. „Pe rând, pe rând, plecați și ne lăsați aici tot mai stingheri…parcă asteptandu-ne rândul. Lași în urmă o lume, pentru o alta mai bună. Glasul tău, pe care îl antrenai zilnic prin ungherele teatrului, va rămâne ca un ecou îngrădit în pereți. Drum în lumină, dragul nostru și Domnul să te așeze lângă îngerii lui!”, a scris Catrinel Dumitrescu pe pagina oficială a Teatrului Nottara.

Cine este actorul Viorel Comănici

Viorel Comănici a absolvit, în 1965, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, unde a studiat arta actorului sub îndrumarea profesorilor Mony Ghelerter şi Zoe Anghel. Printre colegii săi se numărau Emil Hossu, Alexandru Repan, Ruxandra Sireteanu, Ştefan Sileanu, Olga Bucătaru. La absolvire a jucat rolul principal în Mitică Popescu de Camil Petrescu, în regia lui George Dem Loghin şi avându-l ca asistent de regie pe Dem Rădulescu.

A fost repartizat la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş, unde a jucat timp de trei ani în montări precum: Sora cea mare, de Aleksandr Volodin, regia: Constantin Sîrbu (1966), Răzvan şi Vidra, de Bogdan Petriceicu Haşdeu, regia: Val Mugur (1966), Electra, de Sofocle, regia: Constantin Sîrbu (1967), Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli, regia: Nicolae Scarlat (1967), Shakespeare şi Napoleon, de G.B. Shaw, regia: Eugen Mercus (1968), Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri, regia: Eugen Mercus (1968) sau Cursa de şoareci, de Agatha Christie, regia: György Harag (1968).

Viorel Comănici, iubit de mari regizori

În viziunea artistică a unor regizori străluciţi, Viorel Comănici a jucat în spectacole precum: Hamlet, de William Shakespeare, regia:

Dinu Cernescu (1974), Lady X, de Eugen Mirea, regia: George Rafael (1974), Şoc la mezanin, de I.D. Şerban, regia: Avram Mircea (1974), Întoarcerea la Micene, de Tossizza Averoff, regia: Dan Nasta (1975), Barbarii, de Maxim Gorki, regia: Alexa Visarion (1976), Audienţă la consul, de Ion Brad, regia: Ion Cojar (1977), Timon din Atena, de William Shakespeare, regia: Dinu Cernescu (1978), Doi gemeni veneţieni, de Carlo Goldoni, regia: Vlad Mugur (2000), Război şi pace, de L.V. Tolstoi, regia: Petre Bokor (2003), Aniversarea, de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, regia: Vlad Massaci şi Soţul păcălit, de J.-B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu, a scris Radu Tudor pe blogul său.