"Importanţa acestei reuniuni este proporţională cu gradul ridicat de complexitate al vremurilor pe care le trăim astăzi, care impun nevoia unei dezbateri, cu precădere la nivel parlamentar, asupra evoluţiilor de securitate şi provocărilor cu care se confruntă ţările noastre. Terorismul, ameninţările cibernetice, acţiunile agresive ale unor actori statali şi nestatali, relaţiile tensionate cu Federaţia Rusă, conflictele îngheţate sau ameninţările hibride, toate acestea se află pe agenda noastră comună de priorităţi. Azi, mai mult decât oricând, avem nevoie de o Alianţă puternică, bazată pe o legătură transatlantică solidă. Toate acestea impun un angajament politic reînnoit din partea Alianţei şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare", a afirmat preşedintele Senatului, în discursul susţinut la Adunarea Parlamentară a NATO, care are loc la Bucureşti.

Tăriceanu a reamintit angajamentul politic al României pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, afirmând că este nevoie ca toate statele să investească în consolidarea capacităţii de apărare.

"Acordul politic naţional de alocare a 2% din PIB pentru Apărare, asumat, la începutul anului 2015, de către partidele politice, subliniază convingerea pe care o împărtăşim că 'securitatea începe acasă', iar în acest sens este nevoie ca toate statele membre să investească în vederea consolidării capacităţii de apărare şi consolidarea securităţii din interior. Dialogul la nivel parlamentar asupra acestor problematici de securitate are o însemnătate aparte, în sensul în care Parlamentul are o amprentă pronunţată între instituţiile cu atribuţii în formularea politicii externe şi de apărare. Partajarea unor poziţii convergente pe chestiuni de securitate şi apărare în spaţiul euroatlantic depinde, de aceea, într-o mare măsură, de dezvoltarea unei cooperări mai aplicate între forurile legislative ale statelor membre în această Alianţă", a afirmat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a subliniat totodată că România "participă de o manieră foarte activă la consolidarea securităţii flancului estic".

"Aş dori să evidenţiez contribuţia pe care o are Formatul Bucureşti – B9, o platformă de dialog şi consultări privind evoluţiile din zona Mării Baltice şi a Mării Negre din perspectiva securităţii euroatlantice, la care participă cele nouă ţări din flancul estic al NATO. Am convenit împreună cu omologul meu de la Varşovia, Stanislaw Karcewski, mareşalul Senatului Republicii Polonia, asupra importanţei conturării unei dimensiuni parlamentare a Formatului Bucureşti – B9, care are un potenţial semnificativ în promovarea unor abordări comune în beneficiul întregii comunităţi euroatlantice, în complementaritate cu demersurile la nivelul executivelor de pregătire a Summitului NATO din 2018, de la Bruxelles", a precizat Călin Popescu-Tăriceanu, citat de Agerpres.

El a anunţat că anul viitor, sub egida Senatelor României şi Poloniei, se va organiza la Bucureşti, în perioada 17 – 19 aprilie, primul Summit B9 la nivel parlamentar, la care au fost invitaţi să participe preşedinţi ai forurilor legislative din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România.