Imigraţia este un subiect controversat în Japonia, unde mulţi locuitori se mândresc cu omogenitatea etnică şi culturală, chiar dacă populaţia îmbătrâneşte şi forţa de muncă este în scădere.

Japonia, un donator important al organizaţiilor internaţionale de asistenţă, este însă reticentă să-şi relaxeze politicile de azil sau să accepte muncitori imigranţi.

Numărul persoanelor care au cerut azil a crescut în ultimii ani pentru că s-a profitat de un sistem care le permitea solicitanţilor cu vize valide de muncă să lucreze în timp ce le erau procesate cererile, a explicat Ministerul Justiţiei, citat de Agrerpres. Guvernul a limitat însă la mijlocul lui ianuarie dreptul de muncă doar la cei pe care statul îi consideră refugiaţi de bună-credinţă.

Drept efect, numărul mediu zilnic de solicitanţi de azil a scăzut cu 50% în a doua jumătate din ianuarie faţă de luna decembrie, a precizat Ministerul Justiţiei.

Din cei 19.628 de solicitanţi de azil în 2017, un sfert au fost filipinezi, urmaţi de vietnamezi şi refugiaţi din Sri Lanka, indică datele preliminare.