Adaosurile nutritive şi complexele multivitaminice sunt "apă de ploaie" pentru imunitate. Promit întărirea organismului, dar au efect de bumerang şi ne sleiesc de puteri.

Pastilele care promit întărirea imunităţii iau ochii multor oameni, bolnavi sau nu, care le cumpără în speranţa că se vor simţi revitalizaţi şi că vor ţine la distanţă cele mai aprige boli. Efectul este mai mult influenţat de autosugestie, spun medicii. Imunitatea nu creşte şi nu scade după bunul plac, iar astfel de doctorii nu ne ajută să ţinem piept infecţiilor.

Dacă luăm în calcul că cea mai cunoscută boală care duce realmente la scăderea imunităţii, SIDA, este foarte greu de tratat, e uşor de dedus care este eficienţa preparatelor pentru "creşterea imunităţii".

Virusurile şi bacteriile scad imunitatea, nu frigul

Imunitatea este capacitatea naturală a organismului de apărare în faţa unor substanţe străine-virusuri, microbi, bacterii, paraziţi. Anticorpii şi celulele de apărare (limfocitele) "digeră" substanţele străine. De cele mai multe ori însă, imunitatea scade ca urmare a unor boli- cancere, infecţii, dar şi în urma tratamentului cu citostatice şi cortizon. În acest caz, anticorpii nu pot face faţă.

"Imunitatea nu scade pentru că ai stat în căldură sau în frig, contrar opiniei majorităţii oamenilor. Ea este dată peste cap de boli grave: cancer, leucemie, SIDA, diverse infecţii, dar şi de citostatice, care omoară celulele care ne apără. Este un cerc vicios. Dacă faci o infecţie, organismul este slăbit şi capeţi o altă infecţie, iar tratamentul scade în continuare imunitatea", precizează medicul Alina Tănase, hematolog la Institutul Clinic Fundeni.

De altfel, nu orice stare de rău înseamnă o scădere a imunităţii. "Pot fi cauze afective sau reacţii ale organismului la schimbările de temperatură. În general, imunitatea scade pentru că nu vă hrăniţi corespunzător, că trăiţi în stres continuu, sunteţi sedentari sau aveţi caz de boli severe", adaugă doctorul Corneliu Moldovan, medic oncolog şi homepat.

Fără efecte dovedite

Dacă aţi avut episoade repetate de viroze sau infecţii, nu daţi iama în raftul cu naturiste. Legea nu a cerut până acum producătorilor acte care să le ateste eficacitatea, iar studiile nu au demonstrat negru pe alb efectul de stimulare a imunităţii. Administrate pe o perioadă lungă, au efect de bumerang şi scad imunitatea.

"Există trei posibilităţi: 1. aceste suplimente nu modifică nicicum imunitatea, 2. persoana respectivă suferă de boli autoimune (au imunitatea crescută) şi suplimentele sunt contraindicate, 3. aceste suplimente, adminstrate îndelungat scad imunitatea şi mai rău", atrage atenţia medicul Moldovan.

De exemplu, calciul în exces poate provoca somnolenţă şi se depune în ţesuturi, fierul în exces duce la pierderea poftei de mâncare şi se depune în ficat, pancreas şi cord, magneziul în exces poate tulbura sistemul nervos şi renal, prea mult potasiu poate duce la pareze, iar zincul în exces irită stomacul şi accelerează ateroscleroza.

Excesul de vitamina C provoacă diaree sau ulcer

Luate în exces, şi "sănătoasele" vitamine, pot avea efecte adverse: "vitamina A poate da dureri de cap, anorexie, dureri musculare, oboseală extremă, vitamina C- greaţă, diaree şi ulcer cronic, vitamina D poate favoriza depunerea calciului la rinichi şi poate creşte tensiunea arterială şi colesterolul, iar vitamina E poate slăbi imunitatea", avertizează specialistul Moldovan.

Imunitatea în exces dăunează grav organismului

Puţini ştiu că şi imunitatea în exces este nefolositoare şi chiar periculoasă. Pentru ca organismul să supravieţuiască în condiţii normale, are nevoie de o imunitate normală. O dereglare a acesteia face însă ca organismul să înceapă să producă anticorpi şi limfocite împotriva unor substanţe specifice organsimului, care nu îi sunt străine. Fenomenul se numeşte autoimunitate şi duce la apariţia unor boli autoimune, cum sunt lupusul eritomatos, tiroidita autoimună, o anumită formă de anemie şi alte boli ale sângelui.

PENTRU SPORTIVI

Prafurile proteice pot afecta rinichii

O serie de mituri circulă în sălile de forţă despre suplimentele nutritive pentru sportivi. Există mai multe tipuri: pentru creşterea masei musculare, pentru creşterea rezistenţei sau stimularea circulaţiei sângelui. Nu trebuie însă confundate cu steroizii, care imită proprietăţile testosteronului şi care pot avea efecte secundare.

Singurele atestate de studii clinice sunt cele care conţin substanţe naturale, care ajută la sinteza proteinelor: beta alanina, creatinina şi concentratele proteice (prafuri din zer, din soia etc.). Deşi ajută la refacerea ţesuturilor după antrenamente intense, este indicat să consultaţi iniţial un nutriţionist sportiv, care să vă recomande cantităţile. Studiile au arătat că, în doze mari, și aceste preparate pot afecta ficatul şi rinichii. Citiți și:

• Cancerul, combătut mai bine cu alimente decât cu suplimente
• Uniunea Europeană taie elanul medicinei naturiste