Diplomatul american Victoria Nuland a anunțat că SUA vor intensifi ca eforturile anticorupție în țările din Balcani, Europa Centrală și de Est, inclusiv în țara noastră.

 „În multe părţi ale Europei, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie o prioritate naţională mai mare, în vederea protejării şi apărării democraţiei şi suveranităţii statale (...) Un astfel de sistem corupt nu numai că slăbeşte democraţiile din interior, dar le face vulnerabile și la influențele de corupție din afara granițelor care încearcă să exercite o influență politică şi economică nejustificată asupra politicilor stat şi a factorilor de decizie”, a spus Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene si eurasiatice.

Ea a ținut un discurs în fața Comisiei de politică externă a Senatului SUA, cu prilejul unei dezbateri despre situația din Ucraina.

„Oligarhii cumpără presa și atacă justiția”

În acest context, Victoria Nuland a anunțat intenția SUA de a se concentra, în regiunea Balcanilor, precum și a Europei de Est și Centrale, pe combaterea corupției, pe încurajarea unei prese independente și a unei societăți civile libere.

„În anul care urmează, veţi vedea că ne vom concentra pe intensificarea activității noastre în Balcani, Europa Centrală și de Est, în strânsă colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste ţări să promoveze o guvernare curată şi responsabilă, o societate civilă activă şi liberă, o presă independentă şi pentru a ajuta guvernele şi cetăţenii în eforturile lor de a expune şi elimina corupţia oriunde s-ar ascunde”, a arătat diplomatul american. Ea a vorbit și despre modul în care oligarhii cumpără grupuri media și slăbesc independența judiciară.

„Vedem o tendinţă îngrijorătoare în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est, unde aspiraţiile cetăţenilor sunt călcate în picioare de interesele oligarhilor corupţi (...) care își folosesc banii și influența pentru a înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și grupuri media, pentru a slăbi independența judiciară și drepturile organizațiilor nonguvernamentale”, a declarat Nuland, precizând că există o „ligă” a oligarhilor și politicienilor corupți.

Îngrijorare pentru Moldova

Oficialul american a exprimat îngrijorarea Washingtonului în legătură cu presiunea pe care criza din Crimeea o pune asupra Republicii Moldova, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului şi ai altor vecini ai Ucrainei.

„Republica Moldova a fost în special victima unor presiuni economice din partea Rusiei, a intensei propagande susţinute de Moscova împotriva aspiraţiilor sale de asociere cu UE şi a eforturilor separatiste reînnoite din Transnistria şi Găgăuzia”, a mai spus Nuland. Ea a subliniat că SUA și-au sporit, în ultimele luni, sprijinul politic și economic pentru Republica Moldova şi pentru alte state din regiune, iar acest sprijin va fi în continuare unul susţinut.

„Un sistem corupt nu numai că slăbește democrațiile din interior, dar le face vulnerabile și la influențele din afara granițelor.” VICTORIA NULAND, diplomat american

Victor Ponta, avocatul baronilor

În timp ce SUA avertizează cu privire la oligarhi și pericolul reprezentat de ei, premierul Victor Ponta se poziționează, în mod agresiv, de partea președinților de consilii județene cercetați penal.

Luni, 7 aprilie. Ponta se solidarizează cu șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și cu șeful CJ Dolj, Ion Prioteasa. „Eu nu mă dezic nici de Adrian Duicu, nici de Prioteasa, nici de toți ceilalți care doar pentru că sunt din județe unde PSD stă foarte bine au probleme. Ştiam cu toţii că asta se va întâmpla până în noiembrie” a declarat el.

Marți, 8 aprilie. „Radu Mazăre este un om pe care îl apreciez foarte mult, care a fost votat de atâtea ori de cetăţenii Constanţei şi rezistă ca toţi ceilalţi”, declară premierul, aflând că se solicită arestarea preventivă a primarului Constanței. Pe parcursul zilei, premierul a făcut și alte declarații de solidarizare cu baronii, care au culminat cu comparația acestora cu victimele revoluției din 89. „Nici în 1989 nu a putut să ne împuşte pe toţi. Eu atunci aveam 17 ani, am ieşit pe stradă, ca mulţi dintre dumneavoastră, deci cred că nici în 2014 nu o să se poată întâmpla acest lucru”, i-a încurajat Ponta.

Joi, 10 aprilie. Aflat la lansarea candidatului PSD la șefia CJ Argeș, Ponta îi promite fostului președinte al Consiliului, Constantin Nicolescu, dreptate. Acesta și-a pierdut funcția după ce a fost declarat incompatibil de justiție. „Eu cred că dreptate se va face până la capăt în ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieși Băsescu. (...) Atunci îi vom face dreptate şi lui Costică Nicolescu şi celorlalţi mulţi care nu au putut să fie învinşi la vot şi atunci s-a încercat în cazul multora să fie învinşi pe alte căi”. Totodată, Ponta le-a transmis pesediștilor, că după alegerile prezidențiale, el se va afla pe ce poziție doresc aceștia.

Tot atunci, premierul, care, ca pro curor, cunoaște legea, face pe neștiutorul pentru a se plânge de tratamentul acordat lui Mazăre. „În loc să-l suni pe un om să vină la DNA, îi trimiți opt mascați de parcă era Steven Seagal sau un mare luptător ninja”, s-a plâns el. (Laura Ciobanu)

Kovesi, premiată pentru curaj de Ambasada SUA

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a primit premiul cel mare de la însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Duane Butcher, în cadrul primei ediții în România a premiilor „Femei curajoase din întreaga lume”. „Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat să investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmă cu un deceniu, doamna procuror-șef Kovesi a luptat pentru a păstra DNA puternică, relevantă și independentă. Ea este o forță care luptă pentru reforma justiției și a statului de drept”, a spus Butcher. Pe lângă Kovesi, au mai fost premiate istoricul Lya Benjamin, pentru dezvăluirile privind Holocaustul, poeta și dizidenta Ana Blandiana, reporterul de investigații Ondine Gherghuț, comisarul- șef de poliție Viorica Marincaș, prima femeie șef al unui inspectorat județean de poliție, și ecologista Felicia Ienculescu-Popovici.

Europa de Est, sub papucul oligarhilor

Declarațiile Victoriei Nuland vin la scurt timp după ce secretarul american de Stat, John Kerry, vorbea, în februarie, despre „un curent de autoritarianism îngrijorător în Europa de Est”. „Aspirațiile populației sunt înăbușite de corupție și interesele oligarhilor care își folosesc banii pentru a reduce la tăcere opoziția și opiniile disidente”, declara șeful diplomației americane la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

Predecesoarea sa, Hillary Clinton, atrăgea atenția, la rândul său, într-un discurs rostit în decembrie 2012, că „sunt semnale nefericite privind regresul democrației în Ungaria și provocări pentru procesele constituționale din România”. Avertismentul său a venit la jumătate de an după atacul la adresa statului de drept de la București și în contextul reformelor controversate adoptate de guvernul Viktor Orban în Ungaria. Anul trecut, în martie, după experiența din București și Budapesta, șefii diplomației din Germania, Olanda, Finlanda și Danemarca au cerut Comisei Europene să adopte mijloace stricte pentru prevenirea a noi derapaje de acest gen. (Paul Ciocoiu)