Stresul, dușmanul românilor. Spaima războiului și grija zilei de mâine macină la nivel mental. Sfaturile psihologului

Stresul a atins cote alarmante în ultimii ani și în rândul românilor. Luând ca punct de plecare pandemia de coronavirus, problema s-a amplificat. Războiul din Ucraina și problemele economice au dus la o stare de spirit generală pesimistă. Fapt demonstrat și de ultimele sondaje de opinie.

Stresul, o problemă de care nimeni nu scapă

Care arată că majoritatea cetățenilor cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Frica extinderii conflictului din Ucraina și grija zilei de mâine rod la nivel psihic.

Problemele, reale, sunt însă mult amplificate de rețelele sociale. Care promovează valuri de dezinformări și manipulări, lansate cu scop precis: inducerea fricii, a spaimei, a scepticismului.

Daniel Antinie, psiholog, vorbește despre poate cel mai mare dușman invizibil al vremurilor actuale: stresul. Care roade zi de zi și care poate provoca efecte nefaste, de lungă durată.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

sursa: clinica-hope.ro

Sfaturile psihologului Daniela Antinie

„Românii se confruntă astăzi cu un stres colectiv care este întreținut de sentimentul de nesiguranță amplificat de titlurile catastrofice și conspiratiile din social media. Când vorbim despre perioade de stres prelungit, vorbim și despre un sistem nervos care lucrează peste program, adică este constant în alertă.

Pe acest fond vulnerabil, de incertitudine, discutăm și despre posibilitatea aparitiei anxietatii care vine cu anticiparea scenariilor negative, gandire de tip alb negru, catastrofare etc.

Fiind în alertă constantă și consumând informații îngrijorătoare, tot mai mulți oameni acuză stări de tensiune fizică, aici vorbind de insomnii, dureri de cap, tensiune musculară. Dar și stări de iritabilitate sau extenuare emoțională. Din cauza acestor simptome, din ce în ce mai multe persoane ajung la izolare socială și refugiu în spatele ecranelor. Putem observa apariția unui cerc vicios în care consumăm informații care ne afectează emoțional, devenim anxiosi, ne izolăm și apoi o luăm de la capăt”, ne-a spus psihologul.

„Mintea noastră nu este proiectată să facă față atâtor stimuli”

„E important să înțelegem că mintea noastră nu este proiectată să facă față atâtor stimuli, de aceea întâlnim tot mai des expresia de bombardament informațional, pentru că exact așa se simte.

Expunerea repetată la un nivel așa de ridicat de informații alarmiste de tip senzațional/uluitor/incredibil, zvonuri și conspirații ne poate face să ne simțim constant în pericol.

Problema este că mintea noastră deseori nu reușeste să facă diferența între pericolul real și pericolul doar relatat. Aici, de fapt, vorbim despre diferența dintre frică și anxietate. Frica este răspunsul la un pericol iminent, pe când anxietatea este răspunsul la un pericol imaginar.

Din fericire, există soluții care ne pot ajuta să ne simțim mai linistiti si mai în siguranță si voi începe cu cea esențială. Și anume cererea ajutorului. A cere ajutor nu este o acceptare a neputinței, ci este o dovadă de iubire de sine si de curaj. Este esențial să împărtășim problemele și îngrijorările noastre cu persoanele dragi, familie, prieteni și/sau sa apelăm la ajutorul specialiștilor”, spune Daniela Antinie, psiholog și psihoterapeut în cadrul rețelei de Clinici Hope.

Tehnici de protecție

Totodată există tehnici pe care le putem folosi și singuri ca să evităm starea de panică, cum este cea de restructurare cognitivă, adică de combatere si schimbare a gândurilor prin verificarea informațiilor. Cum? Adresandu-ne întrebări ca: este aceasta o sursă credibilă de informare?/care sunt dovezile că trebuie să îmi fie frică aici și acum?/această stire mă ajuta sa îmi clarific o curiozitate/temere sau mă sperie/încărca inutil?”

Psihologul a oferit câte tehnici prin care ne putem proteja de valul informațional negativ

„Ajută enorm să începem să practicăm cât mai des tehnica acțiunii opuse. Această tehnică ne ajută să rezistăm impulsurilor și să ne îndreptăm spre o acțiune pozitivă. De exemplu, atunci când intram pe tiktok și ne apare un filmuleț care conține o informație care ne afectează negativ, în loc să stăm să căutam mai multe știri despre ce s-a întâmplat sau să ne izolăm, facem exact acțiunea opusă.

Adică ne vom îndrepta spre mici acțiuni care ne redau senzația de control (exerciții fizice, o rutina etc) sau căutăm interacțiuni sociale (sunăm un prieten, ne întâlnim cu cineva).

„Reziliența nu e doar un cuvant, ci o practică”

Nu în ultimul rând, panicii îi venim de hac prin redobândirea senzației de control. Cel mai eficient mod de a simți controlul este prin sport, tehnici de mindfulness, exerciții de grounding (suntem atenți la ceea ce vedem în jurul nostru, la ce auzim, ce putem atinge, mirosi, gusta). În aceste moduri ieșim din minte și ne întoarcem în corpul nostru, unde restabilim echilibrul fiind conștienți, intentionati și prezenți”.

Psihologul conchide: „Deși trăim vremuri în care frica și nesiguranța par să domine, fiecare dintre noi are puterea să-și protejeze echilibrul interior. Prin alegerea conștientă de a verifica informațiile, prin limitarea expunerii la știrile alarmiste și hotărârea de a rămâne conectati unii cu ceilalți, putem transforma anxietatea în prudență sănătoasă si izolarea în solidaritate. În final, reziliența nu e doar un cuvant, ci o practică prin care ne redobândim încrederea și speranța.