Jurnaliștii care fac dezvăluiri cu privire la abuzurile autorităților trebuie să se bucure de protecția statului. Comisia Europeană cere măsuri suplimentare de protecție, astfel încât jurnaliștii să nu mai fie chemați ăn instață pentru acțiuni nefondate sau abuzive. De asemena se solicită ca statul să nu stea deoparte și să împiedice reducerea la tăcere, prin acțiuni de intimidare, hărțuire sau amenințare a acestora. Pentru a preîntâmpina asfel de situații, Comisia Europeană cere ca reclamanții să plătească pentru acțiunile nefondate împotriva reprezentanților mass-media. Toate aceste mențiuni se regăsesc în Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive, din 27 aprilie 2022.

Jurnaliștii care dezvăluie abuzurile autorităților trebuie să fie protejați de statul din care fac parte. Aceștia nu trebuie să pice victime ale acțiunilor de intimidare, hărțuire sau amenințări, ori prin acțiuni judiciare nefondate sau abuzive. Comisia Europeană atrage atenția că reclamanții care deschid astfel de acțiuni, nejustificate, abuzive, să fie buni de plată. Aceasta deoarece astfel e acțiuni au scopul de a plasa sarcini inutile asupra instanțelor și de a hărțui ori reduce la tăcere pe jurnaliști.

În acest sens, este necesar ca sistemul judiciar să treacă printr-o „formare profesională” în acest domeniu, iar statul să reglementeze orice restricție prin lege. Astfel de reglementări sunt necesare pentru ca jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului să-și poată desfășura activitatea liberi.

Comisia Europeană a emis o recomandare, 2022/758, care urmărește să asigure condiții de muncă mai sigure pentru profesioniștii din domeniul mass-mediei, „într-un mediu lipsit de temeri și intimidări, atât online, cât și offline”.

Acțiunile nefondate trebuie sancționate

Necesitatea protecției jurnaliștilor este necesară, precizează Comisia Europeană, cu cât, în ultima perioada a fost constatată creșterea numărului de acțiuni în instanțe împotriva jurnaliștilor. Aceștia au fost chemați în justiție de grupuri de lobby, corporații și organe de stat. Pe de altă parte, au crescut și cazurile privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa.

Între acestea sunt și numeroase cazuri de intimidare judiciară, după cum arată luju.ro.

Acest tip de acțiuni extrem de periculoase au că efect, susțin oficialii de la Bruxelles, autocenzura jurnaliștilor că urmare a posibilității de a fi dat în judecată. Astfel este afectată dezbaterea publică liberă asupra unor teme de larg interes.

Statul trebuie să-și protejeze jurnaliștii. Ce prevede recomandarea Comisiei Europene

În document sunt expuse, cu titlu de recomandare mai multe propuneri pentru că siguranță jurnaliștilor și a altor părți implicate în protejarea interesului public, libertatea de exprimare și dezbaterea publică liberă să nu fie afectate.

Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene vine după ce la finalul anului 2020 Parlamentul European a condamnat recurgerea la acțiuni nefondate și abuzive în instanță arătând că o astfel de practică urmărește reducerea la tăcere a jurnaliștilor de investigații și a organelor de presă.

Ulterior, în 2021, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție care a evidențiat necesitatea oferiririi de garanții efective pentru jurnaliștii de investigație și organele de presă care dezvăluie abuzuri.

Drept urmare, Comisia Europeană a propus statelor membre că Uniunile Naționale ale Barourilor din fiecare stat membru UE să aloce „resurse”, care pot include cabinete de avocatură pentru apărarea jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului, ori canalelor de presă, pro bono, în procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive deschise de persoane publice, persoane juridice, ori entități străine.

Recomandarea Comisiei Europene 2022/758