Cele trei stațiuni de pe Transalpina fac concurență ca frumusețe și dezvoltare stațiunilor din Elveția. Acestea sunt perfecte pentru iubitorii de schi, care pot aluneca pe pârtii situate la altitudini de până la 2.100 de metri.

Transalpina, concurența Transfăgărăsanului

Transalpina este șoseaua montană care leagă ținuturile Sibiului de sudul României. Ea străbate Munții Parâng și a fost amenajată începând cu anii ‘30 și asfaltată pe întreaga sa lungime, de circa 150 de kilometri, abia în anii 2000.

Șoseaua de 150 de kilometri urcă din Județul Alba, municipiul Sebeș, pe valea râului Sebeș, spre înălțimile Munților Șureanu, Cindrel și Parâng, atingând altitudini de peste 2.100 de metri, apoi coboară spre localitatea Novaci (județul Gorj).

Construcția Transalpinei a făcut mai facilă vizitarea peisajelor spectaculoase din Munții Carpați, aflate la peste 2.000 de metri și greu accesibile în trecut din cauza distanței de zeci de kilometri la care se aflau față de satele de la poalele munților.

Rânca, prima stațiune de pe Transalpina

Prima stațiune turistică de pe Transalpina a fost înființată în anii ‘30, la Rânca, în județul Gorj, la cota 1.600 de metri pe crestele Parângului.

Zeci de cabane au fost construite la Rânca, în ultimii ani, iar turiștii pot schia aici pe mai multe pârtii situate la altitudini de până la 2.100 de metri.

În anii ‘70, o altă zonă de agrement avea să se dezvolte la circa 30 de kilometri de Rânca, în jurul lacului de acumulare Vidra, amenajat atunci în Munții Lotrului.

Domeniu Schiabil Transalpina, perfect pentru turiștii iubitori ai sporturilor de iarnă

Zona cunoscută ca Domeniul Schiabil Transalpina se află în vecinătatea Obârșiei Lotrului, la 30 de kilometri de Voineasa, locul unde Transalpina se intersectează cu șoseaua montană DN 7A.

Stațiunea se află la circa 1.350 de metri, însă de aici turiștii urcă cu telegondola până la 1.800 de metri și apoi, cu teleschiul, spre pârtiile de la peste 2.000 de altitudine.

Domeniul Schiabil Șureanu, cea mai nouă stațiune de pe Transalpina

A treia stațiune montană accesibilă de pe Transalpina a fost înființată în anii 2000, odată cu asfaltarea drumului.

Domeniul Schiabil Șureanu se află în vecinătatea vârfurilor din Munții Șureanu la peste 2.000 de metri altitudine, deasupra Lacului Oașa. Drumul spre stațiune începe de la barajul Oașa, pe malul stâng al lacului.

Schiorii găsesc mai multe pârtii, amenajate de la 1.700 de metri la peste 2.000 de metri.

Lacul Oașa, punct de plecare spre trasee montane

În zona lacului Oașa,  poate fi vizitată și mănăstirea cu același nume și tot de aici încep mai multe trasee montane spre crestele munților Șureanu și Cindrel.

Barajul său a fost construit în anii ‘70 este traversat de Transalpina, iar în spate se deschide panorama lacului de acumulare, în care se oglindesc crestele Munților Șureanu, Condel și Parâng, cu o înălțime de peste 2.000 de metri

Comparabil cu Lacul Vidra care se află la doar 30 de kilometri distanță, lacul Oașa se numără printre atracțiile Transalpinei. Șoseaua montană trece peste barajul acestuia și ocolește apoi lacul de cumulare, înainte de a ajunge la Obârșia Lotrului.

Pe durata iernii DN 67C este închis

DN 67 C este închisă pe tronsonul dintre Obârșia Lotrului și Rânca, pe durata iernii, însă turiștii pot ajunge pe malul lacului Oașa și apoi pot urca pe un drum forestier spre Domeniul Schiabil Șureanu.

Lacul Oașa din Munții Șureanu  a fost amenajat in anii ‘70 și a păstrat povestea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Munții Carpați. În amonte de baraj locul se numea Valea Frumoasă și se spune că peisajele sale l-ar fi inspirat pe scriitorul Mihail Sadoveanu, în creațiile sale: „Valea Frumoasei“ (1938) şi „Poveştile de la Bradu’ Strâmb“ (1941).