Stațiunea-fenomen din inima României. Geniile lumii au venit la băile tămăduitoare

Stațiunea-fenomen din inima României. Geniile lumii au venit la băile tămăduitoare Sursa foto: Facebook- Ocna Sibiului

Stațiunea-fenomen este situată pe valea pârâului Visa şi a fost înființată în anul 1845. Şi-a atras renumele datorită lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Este un loc perfect pentru o vacanță relaxantă, pe care nu trebuie să-l rataţi.

Stațiunea-fenomen Ocna Sibiului este atestată documentar încă din anul 1263, sub denumirea de Terra Wiz. Cele mai vechi dovezi de pe teritoriul localităţii despre viaţa şi activitatea oamenilor pe aceste meleaguri datează din paleolitic, în zona saliferă la Lacul Verde şi în Pârâul Sărat.

Staţiunea balneo-climaterică este menționată într-un document amintindu-se de  faptul că în anul 1598, ambasadorul împăratului Rudolf al II-lea, din dinastia de Habsburg, în drumul pe care-l făcea la Constantinopol, s-a oprit la Ocna Sibiului pentru a face băi sărate.

Stațiunea-fenomen Ocna-Sibiului, recunoscută la nivel internațional

Staţiunea, denumită și „Litoralul Ardealului”, este situată la altitudinea de 408 m față de nivelul mării, într-o regiune înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de stejar. Stațiunea dispune de numeroase lacuri saline, iar unele dintre acestea au fost declarate monumente ale naturii.

Ne puteți urmări și pe Google News

În anul 1820, Pataky Samuel a fost primul medic care a analizat compoziția chimică a apelor și a dovedit astfel şi ştiinţific existenţa diferitelor elemente terapeutice, deci puterea tămăduitoare a apelor.  În anul 1900, L. Kaleczinski face niște cercetări minuțioase și descoperă fenomenul de heliotermie.

Poze Ocna Sibiului

Stațiunea devine din ce în ce mai renumită prin efectele benefice ale apelor sărate, iar la începutul secolului al XX-lea, autoritățile decid să întocmească un plan de dezvoltare al stațiunii la standarde cât mai moderne.

Potenţialul turistic al localităţii:

1. Zona lacurilor exterioare cu cele 14 lacuri antroposaline de interes terapeutic dar şi turistic.

2. Zona staţiunii şi a Băilor cu pensiunile turistice moderne.

3. Partea de sus a localităţii cu specific unguresc şi românesc cu obiectivele turistice istorice (bisericile, muzeul).

4. Zona împrejurimilor Ocnei cu localităţile învecinate: Topârcea, Mândra, Loamneş, Alămor – localităţi cu specific românesc agroturistic. Sibiul, zona montană şi împrejurimile Sibiului.

Stațiunea Balneară Ocna Sibiului

Obiective turistice

În inima întregului ansamblu salin de la Ocna Sibiului se situează Complexul Balnear cu cele trei lacuri şi izvoare – Horia, Cloşca şi Crişan – cu reputaţie naţională şi internaţională.

Biserica Ortodoxă Ocna Sibiului este una dintre cele mai vechi biserici din judeţ şi datează încă de pe vremea lui Mihai Viteazul (1599). Biserica este restaurată de Constantin Brâncoveanu între anii 1699-1700, de aceea mai este cunoscută şi sub numele de „Biserica lui Constantin Brâncoveanu”.

Biserica din Biertan, care şi-a conservat foarte bine aspectul iniţial, se ridică pe un deal în mijlocul comunei, în centrul văilor transversale cu margini acoperite de culturi de viţă-de-vie, porumb şi de păduri. Complexul bisericesc şi de apărare a fost construit de-a lungul secolelor XV-XVI în stilul goticului târziu, cu elemente caracteristice Renaşterii. Timp de aproape 300 ani, Biertanul a fost sediul Episcopiei Evanghelice (1572 -1867).

„Old Town” este situat în Piaţa Mică, în inima centrului istoric, în cea mai veche şi romantică piaţă a oraşului, într-o clădire monument istoric. Are o vechime de 450 de ani,  arcade renascentiste, iar la parterul acesteia se afla Muzeul de Istorie a Farmaciei, cea mai veche din Transilvania, se arată în prezentarea de pe site-ul oficial ocna-sibiu.ro.